Aprecierea toleranței la șocul termic a frunzelor speciilor spontane de stejar din diferite zone a Republicii Moldova cu ajutorul metodei de fluorescență a clorofilei

Autori

  • Petru Cuza Universitatea de Stat din Moldova, str. Alexei Mateevici, 60 Chişinău, Moldova
  • Gheorghe Florență Universitatea de Stat din Moldova, str. Alexei Mateevici, 60 Chişinău, Moldova
  • Alexandru Dascaliuc Institutul de genetică, fiziologie și protecția plantelor, Strada Pădurii 20, Chișinău 2002, Moldova

Cuvinte cheie:

şoc termic, frunze, fotosistemul II, recuperare, aclimare, Quercus robur, Q. petraea, Q. pubescens

Rezumat

În condiţiile actuale de încălzire a climei rolul cercetărilor care se referă la aprecierea acţiunii factorilor de stres termic asupra posibilelor schimbării în răspândirea speciilor de stejar va spori în viitor. Răspunsul plantelor la acţiunea şocului termic include evitarea factorilor de stres şi mecanismele fiziologice şi biochimice de recuperare a leziunilor pricinuite ţesuturilor frunzelor. Recuperarea stării funcționale a fotosistemului II în frunzele speciilor de stejar expuse șocului termic s-a manifestat la nivel maxim atunci când probele au fost incubate în condiții optime de păstrare. Speciile de stejar au elaborat posibilităţi diferite de adaptare la acţiunea temperaturilor ridicate. Dintre cvercinee, stejarul pufos este cea mai termotolerantă specie spontană răspândită în Republica Moldova. După excluderea influenței mecanismelor care determină evitarea / diminuarea acţiunii temperaturilor ridicate, frunzele stejarului pufos au arătat o sensibilitate mai sporită la șocul termic decât cele ale stejarului pedunculat și gorunului. În funcție de aclimarea frunzelor la temperaturi ridicate, speciile de stejar au arătat o adaptare avansată, după cum urmează: stejarul pedunculat în zona de nord, gorunul – în zona de centru și stejarul pufos – în condițiile ecologice ale zonei de sud a Republicii Moldova.

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Referințe

Alexandrov V. Ia., Kisliuk I. M., 1994. Reacţia cletoc na teplovoi şoc. Fiziologiceschii acpect. Ţitologia, 3(1): 5-59. [in Russian].

Beck E. H.,Fettig S., Knake C., Hartig K., Bhattarai T., 2007. Specific and unspecific responses of plants to cold and drought stress. J. Biosci., 32(3): 501-510. https://doi.org/10.1007/s12038-007-0049-5

Berry J., Björkman O., 2003. Photosynthetic response and adaptation to temperature in higher plants. Ann. Rev. Plant Physiol., 31(1): 491-543. https://doi.org/10.1146/annurev.pp.31.060180.002423

Bi A, Fan J, Hu Z, Wang G, Amombo E, Fu J, Hu T., 2016. Differential acclimation of enzymatic antioxidant metabolism and Photosystem II photochemistry in tall fescue under drought and heat and the combined stresses. Frontiers in Plant Science, 14(7): 453. doi: 10.3389/fpls.2016.00453.

Bohnert H. J., Nelson D. E., Jensen R. G., 1995. Adaptation to environmental stresses. Plant Cell., 7: 1099-1111. https://doi.org/10.1105/tpc.7.7.1099

Clewer A. G., Scarisbrick D. H., 2001. Practical Statistics and Experimental Design for Plant and Crop Science. Kindle Edition, 346 p.

Cuza P., 2009. Schimbarea termotoleranţei genotipurilor stejarului pufos (Quercus pubescens Willd.) în funcţie de perioada prelevării frunzelor şi termenele de înfrunzire. Studia Universitatis. Ştiinţe ale naturii, 6 (26): 68-72.

Cuza P., 2010. Determinarea termotoleranţei frunzelor la diferite specii de stejar răspândite în Republica Moldova. Mediul ambiant, 4 (52): 32-48.

Dascaliuc A., Cuza P., 2007. Determinarea termotoleranţei la gorun şi stejarul pedunculat cu ajutorul metodei de scurgere a electroliţilor. Mediul ambiant, 6 (36): 27-31.

Dascaliuc Al., Cuza P., 2008. Specificul adaptării frunzelor stejarului pedunculat (Quercus robur L.) la şocul termic în funcţie de valoarea temperaturii şi durata de acţiune. Mediul ambiant, 3 (39): 34-37.

Dascaliuc Al., Cuza P., 2011. Capacitatea de adaptare a aparatului fotosintetic al speciilor de stejar (Quercus robur, Q. petraea, Q. pubescens) la acţiunea temperaturilor înalte. Mediul ambiant, 2 (56): 33-36.

Dascaliuc A., Cuza P., Ţîcu L., 2007. Determinarea termotoleranţei la Quercus robur L. cu ajutorul metodei de scurgere a electroliţilor. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii, 3 (303): 40-47.

Dascaliuc A., Ralea T., Cuza P., 2007. Influence of heat shock on chlorophyll fluorescence of white oak (Quercus pubescens Willd.) leaves. Photosyntetica, 45 (3): 469-471. https://doi.org/10.1007/s11099-007-0079-0

Dascaliuc A., Ivanova R., Arpentin Gh., 2013. Systemic approach in determining the role of bioactive compounds. In Pierce, G. N., Mizin, V. I., Omelchenko, A., eds. Advanced Bioactive Compounds Countering the Effects of Radiological, Chemical and Biological Agents, Strategies to counter biological damage. Series: NATO Science for Peace and Security. Series A: Chemistry and Biology. Springer, pp. 121-131. https://doi.org/10.1007/978-94-007-6513-9_10

Ducruet J. M., Peeva V., Havaux M., 2007. Chlorophyll thermofluorescence and thermoluminescence as complementary tools for the study of temperature stress in plants. Photosyn. Res., 93: 159-171. https://doi.org/10.1007/s11120-007-9132-x

Hallberg R. L., Kraus K. W., Hallberg E. M., 1985. Induction of acquired thermotolerance in Tetrahymena thermophila. Effects of protein synthesis inhibitors. Mol Cell Biol., 5(8): 2061-2069. https://doi.org/10.1128/MCB.5.8.2061.

Levitt J., 1980. Responses of plant to environmental stresses. Acad. Press: New York, vol. I, 568 p.

Li P., Cheng L., Gao H., Jiang C., Peng T., 2009. Heterogenous behavior of PS II in soybean (Glycine max) leaves with identical PSII photochemistry efficiency under different high temperature treatments. J. Plant Physiol., 166: 1607-1615. https://doi.org/10.1016/j.jplph.2009.04.013

Lin C. Y., Roberts J. K., Key J. L., 1984. Acquisition of thermotolerance in soybean seedlings. Synthesis and accumulation of heat shock proteins and their cellular localization. Plant Physiol., 74 (1): 152-160. https://doi.org/10.1104/pp.74.1.152

Mirouze M., Paszkowskn J., 2011 Epigenetic contribution to stress adaptation in plants. Current Opinion in Plant Biology, 14 (2): 267-274. https://doi.org/10.1016/j.pbi.2011.03.004

Ramagopal S., 1987. Salinity stress induced tissuespecific proteins in barley seedlings. Plant Physiol., 84: 324-331. https://doi.org/10.1104/pp.84.2.324

Rennenberg H., Loreto F., Polle A., Brilli F., Fares S., Beniwal R.S., Gessler A., 2006. Physiological responses of forest trees to heat and drought. Plant Biol., 8: 556-571 https://doi.org/10.1055/s-2006-924084

Schreiber U., Berry J.A., 1977. Heat-induced changes of chlorophyll fluorescence in intact leaves correlated with damage of the photosynthetic apparatus. Planta, 136: 223-238 https://doi.org/10.1007/BF00385990

Sgobba A., Paradiso A., Dipierro S., De Gara L., de Pinto M. C., 2015. Changes in antioxidants are critical in determining cell responses to short- and long-term heat stress. Physiol Plant., 153(1): 68-78. https://doi.org/10.1111/ppl.12220

Yordanov I., 1992. Response of photosynthetic apparatus to temperature stress and molecular mechanisms of its adaptation. Photosynthetica, 26: 517-531.

Descărcări

Publicat

2021-05-17

Cum cităm

Cuza, P., Florență, G., & Dascaliuc, A. (2021). Aprecierea toleranței la șocul termic a frunzelor speciilor spontane de stejar din diferite zone a Republicii Moldova cu ajutorul metodei de fluorescență a clorofilei. Bucovina Forestieră, 21(1). Preluat în din https://www.bucovina-forestiera.ro/index.php/bf/article/view/226

Număr

Secțiune

Articole de cercetare