Caracteristici ale stadiului pionier al unei succesiuni primare pe un teren degradat de la limita estică a Obcinilor Bucovinei

Autori

  • Michaiel Alexander Piticar Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Radu Leontie Cenușă Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România

Cuvinte cheie:

succesiune, clase de vegetație, caracteristici biometrice, stadiul pionier

Rezumat

Studiul a fost efectuat într-un ecosistem degradat prin pășunat intensiv, din zona Obcinilor Bucovinei. Scopul studiului a constat în determinarea principalelor caracteristici ale unei succesiuni primare aflată în stadiul pionier, inițiată pe un teren degradat prin pășunat intensiv, identificarea claselor de vegetație existente și a posibilelor direcții succesionale. Analiza succesiunii primare s-a realizat prin inventariere nesistematică a zonei, în suprafețe experimentale rectangulare de 25 m, prin identificarea speciilor lemnoase prezente și determinarea caracteristicilor biometrice (diametrul  tulpinilor, numărul de indivizi /tufe, numărul de tulpini, biomasa verde și înălțimile). Studiul compoziției a indicat prezența unui număr de 17 specii lemnoase, care au fost grupate la rândul lor în clase de vegetație ( Corylus – Carpinus, Cornus – Crataegus, Crataegus – Corylus, Populus – Carpinus ), denumite după primele două specii preponderente. Clasele se diferențiază prin asocierile dintre principalele specii pioniere (Corylus avellana L., Crataegus monogyna Jacq.,Cornus sanguinea L.Populus tremula L etc.). Variabilitatea  diametrelor și a înălțimilor a indicat o distribuție omogenă a structurii claselor de vegetație. Pășunatul a avut un rol foarte important în instalarea speciilor și creșterea diversității (vector zoocor), majoritatea speciilor din compoziție având diseminare zoocoră. Au fost de asemenea identificate posibilele directii de evoluție ale succesiunii (păduri de fag, sau păduri de fag cu carpen).

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Referințe

Cenuşă R., Teodosiu M., Cenuşă E., 2004. Aspecte privind diversitatea şi succesiunea în ecosisteme forestiere marginale (Dealul Radu) din Obcinele Bucovinei. Bucovina Forestieră 12(1-2): 31-46.

Constantin C., 1953. Succesiunile formaţiunilor vegetale şi ale tipurilor de soluri din ţara noastră, Revista pădurilor 63(2): 7-12.

Cristea V., Pedrotti F., Gafta D., 2004. Fitosociologie. Presa Universitară Clujeană.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005. Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 p.

Elias, L., 1977. Ökologische Zeigerwerte zur Schweizer Flora, Geobotanisches Institut der ETH, Stiftung Rübel, 208 p.

Elias, R.B., Dias, E., 2007. The role of habitat features in a primary succession. Arquipélago. Life and Marine Sciences 24: 1-10.

Fernandez G., 2003. Principal Component Analysis. Web: http://www.ag.unr.edu/saito/classes/ers701/pca2.pdf. Accesat mai 2014.

Godefroid S., Dana E.D., 2007. Can Ellenberg's indicator values for Mediterranean plants be used outside their region of definition? Journal of Biogeography 34(1): 62-68. https://doi.org/10.1111/j.1365-2699.2006.01582.x

Hibbs D.E., 1983. Forty years of forest succession in central New England. Ecology 64(6): 1394-1401. https://doi.org/10.2307/1937493

Horodnic S., 2004. Elemente de biostatistică forestieră, Ed. Universităţii Ştefan cel Mare Suceava, 159 p.

Huston M., Smith T., 1987. Plant succession: life history and competition. American Naturalist 130(2): 168-198. https://doi.org/10.1086/284704

Huston, M.A., 1994. Biological diversity. The coexistence of species on changing landscapes. Cambridge University Press, Cambridge, New York, USA, 671 p.

Kimmins, J.P., 1997. Forest ecology: a foundation for sustainable management. Prentice-Hall Inc, N.J., USA, 596 p.

Paşcovschi, S., 1967. Succesiunea speciilor forestiere, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 318 p.

Powell, D. C. 2000. Potential vegetation, disturbance, plant succession, and other aspects of forest ecology. Technical Publication F14-SO-TP-09-00. Pendleton, OR: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Pacific Northwest Region, Umatilla National Forest, 88 p.

Prach, K., Rehounkova, K., 2006. Vegetation succession over broad geographical scales: which factors determine the patterns? Preslia 78(4): 469-480.

Raclaru, P., 1972. Evoluţia şi succesiunea vegetaţiei din munţii Rarău. Studii şi Comunicări Botanice, pp. 205- 211.

Sanda V., Alexiu V., Ştefănuţ, S., 2007. Instalarea şi succesiunea vegetaţiei naturale în tăieturile de pădure. Ecosisteme 19: 15-19.

Ştefan, P., 1962. Aspecte de degradare şi tendinţe de succesiune în unele tipuri din pădurea Barboşi-Gruianca. Revista pădurilor 77(7): 396-399.

Teodosiu, M., 2012. Structura şi dinamica arboretelor de molid din ecosistemele rezervaţiei Giumalău. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea Transilvania Braşov, 71 p.

Tinsley, H.E.A., Brown, S.D., 2000. Handbook of applied multivariate statistics and mathematical modeling, pp. 3-36. https://doi.org/10.1016/B978-012691360-6/50002-1

Vadim, L., 1968. Procesele de succesiune antropogenă în şleaul de cîmpie din Cîmpia Vlăsiei. Revista pădurilor 83(2): 59-61.

Walker, L.R., Del Moral, R., 2003. Primary succession and ecosystem rehabilitation. Cambridge University Press, 442 p. https://doi.org/10.1017/CBO9780511615078

Descărcări

Publicat

2014-07-21

Cum cităm

Piticar, M. A., & Cenușă, R. L. . (2014). Caracteristici ale stadiului pionier al unei succesiuni primare pe un teren degradat de la limita estică a Obcinilor Bucovinei. Bucovina Forestieră, 14(1), 5-19. Preluat în din https://www.bucovina-forestiera.ro/index.php/bf/article/view/221

Număr

Secțiune

Articole de cercetare