Scop. Scurt istoric

Share on Facebook17Email this to someonePrint this pageTweet about this on Twitter

Scop

Revista BUCOVINA FORESTIERĂ este o revistă cu caracter național, deschisă tuturor celor interesați atât de pădure și de problematicile acesteia cât şi, în general, de mediu. Revista își propune să prezinte aspecte actuale ale acestor domenii, de la articole cu caracter științific, până la restituiri ale unor lucrări publicate, informații cu privire evenimente, inclusiv din  viața studențească de profil, sau recenzii ale unor cărți de specialitate. Calitatea articolelor este asigurată de prin cooptarea de specialiști în consiliul revistei, în cazul articolelor științifice procesul de revizuire (double blind peer-review) respectând standardele actuale cu privire la publicarea științifică Revista apare și în format tipărit, aceeași versiune fiind distribuită integral (.pdf) pe Internet. 

 

Scurt istoric

Primul număr al revistei BUCOVINA FORESTIERĂ a apărut în anul 1943, la inițiativa directorului ing. Ilie Dan, a redactorului ing. Ştefan Gârbu, a membrilor ing. Aurel Volosciuc şi ing. Ioan Râtan și a secretarului de redacţie ing. Teodosie Botezat, sub patronajul „Eforiei Fondului Bisericesc din Bucovina”. În definirea scopului revistei – și în prezent actual – aceștia arătau: 

„Vom înnoda firul rupt al tradiţiei sănătoase de a publica lucrările mai importante (…). Vom căuta să dezvoltăm spiritul de solidaritate între membrii acestui corp destul de răsleţit, pentru a le ridica moralul şi încuraja pe drumul cel bun (…). Coloanele acestei reviste sunt deschise nu numai pentru colaboratorii preocupaţi în mod special de problemele locale, ci tuturor membrilor marelui nostru Corp Silvic, răspândiţi în toată ţara, precum şi prietenilor pădurii şi vânătorilor cari prin binevoitoarea lor contribuţie vor fi în măsură să lumineze problemele ce tratăm şi calea pe care am pornit.”

Condițiile nu au mai permis apariția revistei decât după o jumătate de secol, când la inițiativa dr. ing. Radu Ichim – redactor responsabil, dr. ing. Ion Barbu, dr. ing. Radu Cenuşă, ing. Gheorghe Pâslaru şi ing. Dumitru Ulian – membri ai comitetului de redacție şi ing. Nicolai Olenici – secretar de redacţie, revista își reia apariția în anul 1993, de această dată sub patronajul Stațiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc. Aceleași țeluri se regăsesc, și de această dată, în editorialul semnat de dr. ing. Radu Ichim:

„(…) Revista este deschisă tuturor inginerilor şi tehnicienilor din toate sectoarele forestiere, pentru a permite prezentarea şi confruntarea liberă a opiniilor înnoitoare şi de progres, o adevărată tribună a ideilor înaintate (…). Se vor populariza şi prezenta toate manifestările tehnico-ştiinţifice organizate aici, tematica lor, obiectivele şi opiniile exprimate (…). Cultul pădurii, respectul pentru arbori şi natură, formarea unei conştiinţe forestiere, ca şi constituirea de noi rezervaţii ştiinţifice din relicve ale fostelor păduri seculare din Bucovina, care au mai rămas, sunt obiective pe care trebuie să le urmărim în coloanele acestei publicaţii.”

Revista a funcționat continuu timp de 13 ani, până în anul 2005, când din motive ce se vor expune mai jos apariția sa se va întrerupe pentru a doua oară. În bilanțul din editorialul dedicat aniversării a 10 ani de apariție a seriei noi, redactorul șef de atunci – dr. ing. Radu Cenușă, arăta:

„De la reluarea publicării revistei în serie nouă au trecut 10 ani. Zece ani, în care revista a căutat să-şi aleagă propriul său drum între revistele cu tematică silvestră din România (pe care le-a apreciat şi respectat), în ceea ce priveşte ţinuta ştiinţifică, prezentarea grafică şi regularitatea apariţiei. Deşi în tiraje relativ reduse, publicaţia şi-a făcut loc către specialiştii din producţie, învăţământ, cercetare silvică din ţară şi uneori din străinătate (…). Este încă mult de făcut pentru ca revista Bucovina Forestieră să atingă standardele europene, şi asta nu pentru vreun organism care ne supervizează, ci în primul rând pentru mulţumirea noastră, a silvicultorilor români (…). De fapt, existenţa şi evoluţia revistei se bazează pe marea echipă formată din colaboratori, comitet editorial, comitet de redacţie şi, de ce nu, şi cititori, care îşi aduce partea de contribuţie la calitatea şi prestigiul revistei. Tocmai această echipă, formată fără decrete şi ordine, ci numai din pasiune, şi pe care o considerăm unul din rezultatele revistei Bucovina Forestieră, reprezintă garanţia faptului că în anii următori vom avea noi realizări remarcabile.”

Din păcate, de la publicarea acestui editorial, revista va mai funcționa încă doi ani, punctul de vedere al redacției, publicat în anul 2004, anunțând și un previzibil final:

„Trecerea la tematica întâlnirii a lăsat să se întrevadă miezul de fapt al problemei: identificarea de argumente prin care să se obstrucţioneze apariţia unor alte publicaţii decât “Revista Pădurilor”, fără nici un fel de analiză a calităţii celorlalte reviste. Dintre luările de cuvânt, argumentele folosite în cele mai multe s-au referit la unitate, resurse financiare, însă a fost exprimată în mod explicit şi împotrivirea pentru apariţia altor reviste.

Este foarte posibil ca, din exterior, intenţia întăririi unei singure reviste să pară a fi bună; totuşi, credem că monopolul nu poate fi o soluţie, mai cu seamă în condiţiile în care libertatea presei, inclusiv a celei profesionale este una dintre normele fundamentale ale funcţionării democratice a unei comunităţi, aspect valabil şi pentru cea a silvicultorilor. Aşadar, poate că în locul unităţii fără “sateliţi”, care trădează reflexele totalitare aparţinând unui tip de societate acum apus, ar fi mai folositoare utilizarea unor concepte mai apropiate de timpul prezent, de exemplu “unitate în diversitate”. Unul dintre scenariile posibile după integrarea în U.E. poate fi acela al competiţiei cu reviste de profil consacrate din străinătate, caz în care metoda obstrucţiei nu va mai putea fi aplicată. Aşadar, pentru binele real al silviculturii, credem că este necesară o desprindere de trecut şi mai ales de metodele acestuia, pentru a ne putea concentra asupra lucrurilor importante şi a ajunge, în acest destul de îngust domeniu, la starea necesară de normalitate.”

Revista și-a întrerupt apariția în anul 2005, punând punct unei perioade în care a încercat să răspundă ideilor inițiatorilor ei.

Primele demersuri în vederea reluării editării revistei au fost făcute în anul 2013, într-un context mult mai favorabil, parteneriatul Stațiunea ICAS Câmpulung – Facultatea de Silvicultură Suceava creând premisele unui nou început. Conform tradiției, revista se adresează tuturor celor care iubesc pădurea, indiferent dacă sunt sau nu din Bucovina. În cadrul acesteia, se dorește promovarea unui conținut de calitate, incluzând articole științifice, comentarii, dar și rubrici consacrate, precum restituiri, cronici sau recenzii. Gândindu-se și la viitorul pădurii, revista va avea o rubrică destinată studenților, în care aceștia își pot promova ideile sau activitățile pe care le desfășoară în cadrul facultăților de profil.

 

Bibliografie

Ichim R, 1993. Către cititori. Bucovina Forestieră 1(1-2): 1-4.

Cenușă R, 2003. Gânduri la o aniversare. Bucovina Forestieră 11(1): 3-6.

Redacția Bucovina Forestiera, 2004. „Cronica unei morţi anunţate”. Bucovina Forestieră 12(1-2): 115-117.