Pătarea brună a frunzelor cauzată de Paraconiothyrium tiliae (Rudolphi) Verkley & Gruyter – o boală rară a teilor în România

Autori

  • Nicolai Olenici Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania

DOI:

https://doi.org/10.4316/bf.2024.002

Cuvinte cheie:

Tilia cordata, pătarea brună a frunzelor, Paraconiothyrium tiliae, Romania, specie rară

Rezumat

Teiul cu frunza mică (Tilia cordata Mill.) este cea mai comună specie de tei din Europa și din România. Arborii acestei specii sunt în mai mare măsură afectați de boli și dăunători în orașe, decât în arborete. Între bolile care afectează frunzele de tei se află și cea cauzată de Paraconiothyrium tiliae (Rudolphi) Verkley & Gruyter, care se manifestă prin apariția unor pete mari, brune, cu marginea franjuată. Obiectivul lucrării este de a semnala prezența acestei specii în nordul țării noastre și de a investiga dacă a existat vreo legătură între apariția bolii și evoluția condițiilor meteorologice în cursul ultimelor trei sezoane de vegetație. Simptomele specifice observate (pete inițial mici, negre și cu structură fibrilară foarte evidentă, apoi pete tot mai mari, cu margine fin franjurată și înconjurate de o zonă galbenă, îngălbenirea, deformarea și căderea prematură a frunzelor), precum și  perioada apariției lor, respectiv la începutul toamnei, corespund întru totul celor descrise și ilustrate în literatura de specialitate, confirmând faptul că este vorba despre ciuperca P. tiliae. Specia este semnalată pentru a doua oară în România, după 72 ani de la prima semnalare. Noile semnalări sunt din Câmpulung Moldovenesc, Vatra Moldoviței și Sucevița, județul Suceava. În toate aceste trei cazuri, ciuperca a fost găsită pe frunze ale unor arbori situați în apropierea unor cursuri de apă. Simptomele caracteristice bolii cauzate de această ciupercă au fost sesizate în anii 2021 și 2023, doi ani cu o vreme mai răcoroasă și mai ploioasă decât ar fi fost normal la sfârșitul primăverii și/sau începutul verii. Atacul cel mai intens s-a înregistrat la Câmpulung Moldovenesc, pe ramurile de la baza coroanelor unor arbori tineri crescuți printre arbori deși de molid care sunt plantați de-a lungul digului de pe malul drept al râului Moldova. Dată fiind raritatea ei și impactul redus asupra arborilor infectați, specia nu este importantă atât din punct de vedere fitosanitar, cât mai degrabă ca element de biodiversitate.

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Vizualizări

Afișarea vizualizărilor va avea loc în curând ...

Referințe

Administrația Națională de Meteorologie (ANM), 2021-2023. Abaterea cantității lunare de precipitații Martie/Aprilie/Mai/Iunie/Iulie/August/Septembrie 2021-2023 față de cantitățile multianuale (1991-2020). https://www.meteoromania.ro/clima/monitorizare-climatica (accesat 3.10.2023)

Administrația Națională de Meteorologie (ANM), 2021-2023. Abaterea temperaturii medii în Martie/Aprilie/Mai/Iunie/Iulie/August/Septembrie 2021-2023 față de mediile multianuale (1991-2020). https://www.meteoromania.ro/clima/monitorizare-climatica (accesat 3.10.2023)

Anonymus, 2011. Diagnose Report 2011. Diagnostische Arbeiten unter besonderer Berücksichtigung pilzlicher Organismen. Landesbetrieb Forst Brandenburg, Landeskompetenzzentrum Forst Eberswalde, 23 p. http://media.repro-mayr.de/78/549278.pdf

Anonymus, 2015. Atlas škodcov lesa. Banská Štiavnica: Lesnícka ochranárska služba. https://www.skodcoviadrevin.sk/skodca/huba-paraconiothyrium-tiliae

Anonymus, 2021. Basswood/Linden > Leaves > Dots, spots or blotches on leaves. University of Minesota Extension. https://apps.extension.umn.edu/garden/diagnose/plant/deciduous/ linden/leavesspots.html (accesat 17.09.2021)

Ball J., 2017. Pest Update (September 20, 2017) Vol. 15, no. 32. http://sdda.sd.gov/ conservation-forestry/forest-health/tree-pest-alerts/ (accesat 14.10.2023)

Bernadovičová S., Ivanová H., 2008. Leaf spot disease on Tilia cordata caused by the fungus Cercospora microsora. Biologia 63(1): 44—49. DOI: 10.2478/s11756-008-0003-5

BFW Vienna, 2006. Didymosphaeria (Asteromella) - leafspot disease of Linden - Didymosphaeria petrakiana. https://bfw.ac.at/ws/sdis.schadenstyp_e?sdis_id_in=140 (accesat 30.10.2021)

Bontea V., 1985. Ciuperci parazite și saprofite din România. Volumul I. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 586 p.

Bontea V., 1986. Ciuperci parazite și saprofite din România. Volumul II. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 469 p.

Butin H., 1995. Tree diseases and disorders – causes, biology, and control in forests and amenity trees. Oxford University Press, Oxford, 252 p.

Butin H., Kehr R., 1995. Leaf blotch of lime associated with Asteromella tiliae comb. nov. and the latter's connection to Didymosphaeria petrakiana. Mycol. Res. 99 (10): 1191-1194

Butin H., Kehr R., 1999. Blattkrankheiten der Linde. Nachrichtenblatt des deutschen Pflanzenschutzdienst 51(1): 1-4.

Bühler O., Ravn H.P., 2009. Lindebladhvepsen Caliroa annulipes. Skov & Landskab, Bladnr. 5.28-16. https://cms.ku.dk/upload/application/pdf/68/8c/688cccac/05.28-16.pdf

Cech T.L., 2005. Blattkrankheiten und vorzeitiger Laubfall – eine Folge des kühlfeuchten Sommers 2005. Forstschutz Aktuell 34: 11-12.

Chinou I., 2012. Assessment report on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos. Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) EMA/HMPC/337067/2011. www.ema.europa.eu (accesat 15.10.2023)

Chira D., 2000. Boli foliare. În: Simionescu A., Mihalache Gh. (coord.), Protecția pădurilor. Editura Mușatinii, Suceava, pp. 569-608.

de Jaegere T., Hein S., Claessens H., 2016. A review of the characteristics of small-leaved lime (Tilia cordata Mill.) and their implications for silviculture in a changing climate. Forests 2016, 7(3), 56. https://doi.org/10.3390/f7030056

Dubach V., Beenken L., Queloz V., 2022. Maladies remarquables des feuilles et des aiguilles en 2021. In: Dubach V., Hölling D., Stroheker S., Dennert F., Blaser S., Beenken L., treenet, Queloz V. (eds.), Protection des forêts – vue d’ensemble 2021. WSL Ber. 122, pp. 44-50.

Eaton, E., Caudullo, G., de Rigo, D., 2016. Tilia cordata, Tilia platyphyllos and other limes in Europe: distribution, habitat, usage and threats. In: San-Miguel-Ayanz, J., de Rigo, D., Caudullo, G., Houston Durrant, T., Mauri, A. (Eds.), European Atlas of Forest Tree Species. Publ. Off. EU, Luxembourg, pp. e010ec5+

Ellis W.N., 2019. Plant Parasites of Europe – Fungi. https://bladmineerders.nl/parasites/fungi/ (accesat 17.09.2021)

GBIF, 2023a. Paraconiothyrium tiliae (F.Rudolphi) Verkley & Gruyter in GBIF Secretariat (2023). GBIF Backbone Taxonomy. Checklist dataset https://doi.org/10.15468/39omei accessed via GBIF.org on 2023-12-14.

GBIF, 2023b. Global Biodiversity Information Facility. https://www.gbif.org/

GBIF, 2023c. GBIF.org (14 December 2023) GBIF Occurrence Download https://doi.org/10.15468/dl.xesshv

Georgescu C.C., Ene M., Petrescu M., Ștefănescu M., Miron V., 1957. Bolile și dăunătorii pădurilor. Biologie și combatere. Editura Agros-Silvică de Stat, București, 638 p.

Grabowski M., 2018. Leaf spot diseases of trees and shrubs. University of Minnesota Extension. https://extension.umn.edu/plant-diseases/leaf-spot-diseases-trees-and-shrubs (accesat 4.11.2023)

Gworek B., Dećkowska A., Pierścieniak M., 2011. Traffic pollutant indicators: common dandelion (Teraxacum officinale), Scots pine (Pinus silvestris), small-leaved lime (Tilia cordata). Polish J. of Environ. Stud. 20(1): 87-92.

Hantsch L., Bien S., Radatz S., Braun U., Auge H., Bruelheide H., 2014. Tree diversity and the role of non-host neighbour tree species in reducing fungal pathogen infestation. Journal of Ecology 102(6): 1673–1687. https://doi.org/10.1111/1365-2745.12317

Illies I., 2016. Linden als Bienenweide. LWF Wissen 78: 66-68.

Jerabek K., 2016. Nursery & Forest. Wisconsin Pest Bulletin. Volume 61 Number 17 Date 08/25/2016. https://datcpservices.wisconsin.gov/pb/pests.jsp?categoryid=43& issueid=271 (accesat 4.11.2023)

Khavaninzadeh A.R., Veroustraete F., Buytaert J.A.N., Samson R., 2014. Leaf injury symptoms of Tilia sp. as an indicator of urban habitat quality. Ecological indicators 41: 58-64. https://doi.org/10.1016/j.ecolind.2014.01.014

Kniesel B., Köhler D., Roloff A., 2016. Tilia platyphyllos Scopoli, 1771. In: Roloff A., Weisgerber H., Lang U., Stimm B. (eds.), Enzyklopädie der Holzgewächse, Handbuch und Atlas der Dendrologie. WILEY-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA, Weinheim. 67: 1-20.

Kollár, J., Donoval, L., 2013. Diversity of phyllophagous organisms on woody plants in the botanical garden in Nitra, Slovakia. Acta Entomologica Serbica 18(1/2): 195-205.

Kuchar K.W., 1972/1974. Beitrag zur Kenntnis der oberösterreichischen Pilzflora. Sydowia 26:171-183.

Kuz'michev E.P., Sokolova E.S., Kulikova E.G., 2001. Common Fungal Diseases of Russian Forests. United States Department of Agriculture, Forest Service, Northeastern Research Station, General Technical Report NE-279, 132 p.

Lagoni N., 2016. Die Linde – ein bewährter Heilmittellieferant. LWF Wissen 78: 69-72.

Lohrer T., 2013. Asteromella-Blattflecken an Linde. ARBOFUX - Diagnosedatenbank für Gehölze. https://www.arbofux.de/asteromella-blattflecken-an-linde.html (accesat 18.09.2021)

Lupaștean, D., 2006. Considerații privind impactul speciilor Cameraria ohridella Deschka & Dimic (Lepidoptera, Gracillariidae) și Caliroa annulipes Klug. (Hymenoptera, Tenthredinidae) asupra vegetației lemnoase din zonele urbane. Analele Universității „Ștefan cel Mare”, Secțiunea Silvicultură, Serie nouă, 1: 63-70.

Mackoś E., 2010. Arthropods settling Tilia cordata Mill. in landscape of Lublin. Aphids and Other Hemipterous Insects 16: 49-57

Mackoś-Iwaszko E., Lubiarz M., 2014. Abundance dynamics of the lime aphid Eucallipterus tiliae (L., 1758) on the small-leaved lime (Tilia cordata Mill.) in the city of Lublin (South-Eastern Poland). In: Indykiewicz P., Böhner J. (eds.), Urban Fauna - Animal, Man, and the City – Interactions and Relationships. Uniwersytet Technologiczno-Przyrodniczy w Bydgoszczy i ArtStudio, pp. 77-85.

Marcu O., 2005. Fitopatologie forestieră. Editura Silvodel, Brașov, 332 p.

Nebesnyi V.B., Grodzinskaya A.А., Gonchar А.Yu., Konyakin S.M., Schur К.Yu., 2015. The use of Tilia cordata Mill. as bioindicator for the evaluation of the ecological state of Kyiv urbanized areas (Ukraine). Journal of Medicinal Plants Studies 4(3): 277-282.

North Dakota Forest Service, 2012. North Dakota Forest Health Highlights 2012. An account of forest health issues of interest in North Dakota. North Dakota State University, 12 p. https://www.ag.ndsu.edu/ndfs/documents/2012-forest-health-highlights-final-nd.pdf

Poleac E., Dițu I., 1965. Cercosporioza teiului: măsuri de prevenire și combatere. Revista Pădurilor 80(8): 423-425.

Poleac E., Dițu I., Dumitru G., 1968. Cercetări privind biologia și combaterea ciupercii Cercospora microsora. Studii și cercetării ICF 26: 235-251.

Popek R., Łukowski A., Bates Ch., Oleksyn J., 2017. Accumulation of particulate matter, heavy metals, and polycyclic aromatic hydrocarbons on the leaves of Tilia cordata Mill. in five Polish cities with different levels of air pollution. International Journal of Phytoremediation 9(12): 1134-1141. https://doi.org/10.1080/15226514.2017.1328394

Prylutskyi O.V., Akulov O.Yu., Leontyev D.V., Ordynets A.V., Yatsiuk I.I., Andriy S. Usichenko A.S., Savchenko A.O., 2017. Fungi and fungus-like organisms of Homilsha Forests National Park, Ukraine. MYCOTAXON 132(3): 705. https://doi.org/10.5248/132.705

Pschorn-Walcher H., 1982. Fam.-Reihe: Tentredinoidea. In: Schwenke W. (ed.), Die Forstschädlinge Europas. 4. Band - Hautflügler und Zweiflügler, Verlag Paul Parey, Hamburg und Berlin, pp. 57-196.

Radoglou K., Dobrowolska D., Spyroglou G., Nicolescu V.-N., 2009. A review on the ecology and silviculture of limes (Tilia cordata Mill., Tilia platyphyllos Scop. and Tilia tomentosa Moench.) in Europe. Die Bodenkultur 60(3): 9-19.

Rogóż W., Kulig K., Owczarzy A., Maciążek-Jurczyk M., 2022. Antioxidant and reducing activity of Tilia cordata honey produced by Apis mellifera compared to inflorescence Tilia cordata infusion and their mixtures. Journal of Apicultural Research https://doi.org/10.1080/00218839.2022.2086771

Rudolphi Fr., 1829. Plantarum vel novarum vel minus cognitarum descriptiones. Linnaea 4: 509-515.

Rusu C., 2002. Masivul Rarău – Studiu de geografie fizică. Editura Academiei Române, București, 420 p.

Ruszkiewicz-Michalska M., Tkaczuk C., Dynowska M., Sucharzewska E., Szkodzik J., Wrzosek M., 2012. Preliminary studies of fungi in the Biebrza National Park (NE Poland). I. Micromycetes. Acta Mycol. 47 (2): 213–234. https://doi.org/10.5586/am.2012.026

Sagen T., Johansen N.S., 2003. Bladveps på lind. Grønn kunnskap e 7(102). 3 p.

Sandu-Ville, C., Hatman, M., Lazăr Al., 1955. Contribuții la cunoașterea micromicetelor din Moldova. Nota V. Studii și Cercetări Științifice, Academia R.P.R., Filiala Iași, Se. II, VI, 1-2, 162, 231-247.

Săvulescu Tr., Săvulescu A., Hulea A., Bontea V., Zahariadi C., Marin A., Becerescu D., Bucur E., Olangiu M., Rădulescu E., Sandu-Ville C., Comes I., 1955. Starea fitosanitară în Republica Populară Română în anul 1951-1952. ICAR, Metode, Rapoarte, Memorii 14. Editura Agros-Silvică de Stat, București.

Scarr T.A., Ryall K.L., Piscopo A., Straight T.W. (eds.), 2011. Forest Health Conditions in Ontario, 2009. Natural Resources Canada, 107 p. https://dr6j45jk9xcmk.cloudfront.net/ documents/3253/forest-health-conditions-report-2009.pdf

Schieber B., Janík R., Snopková Z., 2009. Phenology of four broad-leaved forest trees in a submountain beech forest. J. For. Sci. 55: 15–22. https://doi.org/10.17221/51/2008-JFS

Schmidt O., Bußler H. 2016. Die Winterlinde als Lebensraum für Tierarten, LWF Wissen 78: 60-65.

Schroeder D.B., Concklin M., 2011. Leaf spot disease of trees and shrubs. The University of Connecticut, Cooperative Extension System, College of Agriculture and Natural Resources https://ipm.cahnr.uconn.edu/leaf-spot-disease-of-trees-and-shrubs/

Šerá B., 2017. Salt-tolerant trees usable for Central European cities – A review. Horticultural Science (Prague) 44(1): 43–48. https://doi.org/10.17221/201/2015-HORTSCI

Sinclair W.A., Lyon H.H., 2005. Diseases of trees and shrubs – 2nd ed. Cornell University Press, Ithaca, New York, 660 p.

Snieškienė V., Baležentienė L., Stankevičienė A., Meškauskienė V., 2012. Intensity of fungal diseases of small-leaved lime (Tilia cordata Mill.) across urban greeneries of Lithuania. Journal of Food, Agriculture and Environment 10: 988–993. https://doi.org/10.1234/4.2012.3136

Somme L, Moquet L, Quinet M, Vanderplanck M, Michez D, Lognay G, et al. Food in a row: urban trees offer valuable floral resources to pollinating insects. Urban Ecosystems 19: 1149–1161. https://doi.org/10.1007/s11252-016-0555-z

Stankevičienė A., Krugliakovas A., 2015. Liepos (Tilia L.) grybinių ligų sukėlėjų ir kenkėjų tyrimų Lietuvoje apžvalga. Miestų želdynų formavimas 1(12): 253–261.

Stănescu V., 1979. Dendrologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 470 p.

Stravinskienė V., Snieškienė V., Stankevičienė A., 2015. Health condition of Tilia cordata Mill. trees growing in the urban environment. Urban Forestry & Urban Greening 14: 115–122. https://doi.org/10.1016/j.ufug.2014.12.006

Sultanova R., Martynova M., Sazgutdinova R., 2022. Hone-bearing potential of Tilia cordata Mill. forests in the Southern Urals. Front. Ecol. Evol. 10:832442. https://doi.org/10.3389/ fevo.2022.832442

Szabó, I., 2002. Levélbetegségeket okozó gombák erdei fákon (Fungi causing leaf diseases on forest trees). In:Barna, T. (ed.), Kutatói Nap (Research Day) 2001-2002. Tudományos eredmények a gyakorlatban (Scientific results in practice). Alföldi Erdőkért Egyesület, Gyula, pp. 46-54. http://epa.hu/03400/03455/00003/pdf/epa03455_kutatoi_nap_2001-2002_046-054.pdf

Terekhina N.V., Ufimtseva M.D., 2020. Leaves of trees and shrubs as bioindicators of air pollution by particulate matter in Saint Petersburg. Geography, Environment, Sustainability, Vol.13, No 1, p. 224- 232. https://doi.org/10.24057/2071-9388-2019-65

Treigienė A., 1999. Liepų (Tilia L.) mikromikobiota Lietuvoje. Lietuvos biologinė įvairovė: būklė, struktūra, apsauga. Resp konferencijos dalyvių pranešimų santraukos, 1999, pp. 102–103.

Ţenche-Constantinescu A.M., Madoşa E., Chira D., Hernea C., Ţenche-Constantinescu R.V., Lalescu D., Borlea G.F., 2015. Tilia spp. - urban trees for future. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici 43(1): 259-264. https://doi.org/10.15835/nbha4319794

Urošević MA, Jovanović G, Stević N, Deljanin I, Nikolić M, Tomašević M, Samson R, 2019. Leaves of common urban tree species (Aesculus hippocastanum, Acer platanoides, Betula pendula and Tilia cordata) as a measure of particle and particle-bound pollution: a 4-year study. Air Quality, Atmosphere & Health 12(9): 1081-1090. https://doi.org/10.1007/ s11869-019-00724-6

Vacher C., Vile D., Helion E., Piou D., Desprez-Loustau M.-L., 2008. Distribution of parasitic fungal species richness: influence of climate versus host species diversity. Diversity and Distributions, 14, 786–798. https://doi.org/10.1111/j.1472-4642.2008.00479.x

Wesołowski T., Rowiński, P. 2006. Timing of bud burst and tree-leaf development in a multispecies temperate forest. Forest Ecol. Manag. 237: 387–393. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2006.09.061

Vainio E.J., Velmala S.M., Salo P., Huhtinen S., Müller M.M., 2017. Defoliation of Tilia cordata trees associated with Apiognomonia errabunda infection in Finland. Silva Fennica vol. 51 no. 4 article id 7749. 10 p. https://doi.org/10.14214/10.7749

Wilkaniec B., Borowiak-Sobkowiak B., Wilkaniec A., Breś W., Frużyńska-Jóźwiak D., 2013. The evaluation of factors determining the health condition of Acer platanoides and Tilia cordata plantings in selected sites of urban greenery in Poznań, Poland. Journal of Plant Protection Research 53(1): 60-64. https://doi.org/10.2478/jppr-2013-0009

Descărcări

Publicat

2024-04-11

Cum cităm

Olenici, N. (2024). Pătarea brună a frunzelor cauzată de Paraconiothyrium tiliae (Rudolphi) Verkley & Gruyter – o boală rară a teilor în România. Bucovina Forestieră, 24(1). https://doi.org/10.4316/bf.2024.002

Număr

Secțiune

Note de cercetare

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)

1 2 > >>