Ni se duc pădurile

- At. Haralamb -

Este o poveste veche. De ani şi ani de când se tot aude şi parcă nu ne mai impresionează. Ne-ar surprinde, din contra, dacă am auzi că nu se mai distrug. Totuşi, avem impresia că lumea se sezizează din ce în ce mai mult de situaţia dificilă a pădurilor ţării. Ziarele sunt pline de ştiri alarmante. Unul se ocupă de starea nenorocită a ţinutului Vrancei (Buna Vestire din 27.8.37), altul din contră ne semnalează că cine ştie ce panama se pune la cale în Munţii Sibiului (Curentul din 6. XI. 937). Nu lipsesc nici articolele care să arate lumii cauzele care conduc la falimentul pădurilor ţării (Curentul 27. X, 19 IX. etc.). Trecem în această privinţă peste seria de articole publicate de colegul Sabău în ziarul Curentul (pentrucă este de-al nostru) ca să redăm câteva pasagii dintr’un articol de fond (nesemnat însă) din universul dela 4. XI: "Vitreg am procedat noi cu zestrea mândră a codrilor româneşti, dând-o pradă securii şi lăcomiei, exploatatorului străin, fără suflet pentru tot ce aparţine acestei ţări ospitaliere".

"Am doborît întinsele păduri de stejari de le-a dispărut aproape urma în regiunile de şes şi de deal. Am doborît masivele păduroase de fagi şi de brazi spre a aproviziona fără niciun discernământ toate pieţele lumii, bucurându-ne că putem importa în schimb articole de lux şi de ostentaţie şi toate nimicurile străinătăţii".

"Atât de nesăbuit, atât de lipsit de control şi de raţiune a fost exportul nostru de material forestier, încât toate ţările producătoare s’au înspăimântat atrăgându-ne atenţia asupra nătângiei noastre şi chemându-ne la un aranjament, în vederea raţionării exportului, cel puţin pentru anumite esenţe pe care le aruncăm orbeşte pe pieţele lumii".

"Au trebuit deci să intervină interesaţii altor ţări ca să ne cheme la realitate şi să ne sugereze o politică de cruţare în exploatarea şi valorificarea avuţiei noastre forestiere".

D-1 Iorga, la rându-i, a scris câteva articole în legătură cu risipa şi prădarea pădurilor. Semnalăm numai două ce ne-au căzut în mână: «Captarea poporului de jăfuitori» (Neamul Românesc din 23 Octombrie a. c.) şi «Smulgerea perdelei» publicat în acelaşi ziar cu data de 5. XI. a. c.

Atâtea strigăte de alarmă, dar zadarnice, căci iureşul este în toiu. Odată alunecaţi pe panta distrugerii, este greu să ne oprim. Să ne mai mire deci că în bilanţul unei guvernări de 4 ani se dă drept o faptă de laudă că s’au mai defalcat din domeniul forestier al ţării alte 95 338 ha pentru a se creia noui islazuri comunale ?

Şi cum să nu ne cuprindă îngrijorarea atunci când, în loc de restricţiuni, pentru a evita dezastrul, guvernanţii se laudă cu măsuri cari au permis industriei lemnului să-şi crească producţia dela 1 506 219 m3 cât era în 1933, la 2 000 000 m3 în 1936 ? (A se vedea "Curentul" dela 3. XI. 937).

Şi cum am spus, ne găsim pe alunecuş. Mai avem desigur de coborît. Alegerile sunt la doi paşi de noi şi supralicitarea electorală trebue să apară în toiu. Ce se poate promite ţăranului pentru a-i capta voturile? Şcoală, drumuri, spitale, administraţie corectă, armată înarmată? Nu, căci acestea nu-i interesează de aproape. El vrea pământ, cât mai mult pământ. Dar acesta nu se mai poate da decât din păduri.

Această perspectivă a făcut pe colegul nostru, d-1 consilier M. P. Florescu să încerce a face un apel la politicienii din toate partidele de a se abţine de a mai face asemenea promisiuni în propaganda electorală. Comentând acest apel d-1 Pamfil Şeicaru, în articolul "A început hora desmăţului electoral" (Curentul 6. XI. 37) scrie următoarele rânduri: "Îşi închipue naivul silvicultor că, emoţionaţi de acest apel, şefii destinelor noastre vor potoli zelul agenţilor electorali, când ei ar fi gata să ofere toate pădurile, noui exproprieri rurale şi urbane, exproprierea întreprinderilor industriale, confiscarea parţială a capitalului, parcelarea planetei Marte, rentă la toată lumea şi, simultan, scutirea de orice impozite şi, în definitiv, orice ar putea produce o îmbelşugată recoltă de voturi".

Iar pentru a încheea redăm şi următoarea informaţie citită în ziarul Timpul dela 8. XI. a.c.. În Monitorul Oficial dela 7. XI. se publică un decret prin care se reduce 1a jumătate, pedepsile (amendă şi închisoare) cu care au fost condamnaţi un grup de ţărani din Năsăud pentru delicte silvice. Şi după cât ştim, delictele silvice sunt una din cauzele care duc la dispariţia pădurilor. Absolvirea vinovaţilor de pedeapsă înseamnă încurajare. Dar ce importanţă prezintă aceasta?

Se apropie doar alegerile!

	Sus
Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.