ARTICOLE DE CERCETARE

Experimentări privind utilizarea geogrilelor în construcţia drumurilor forestiere

- Valentina Ciobanu -

            1. Introducere

            Una dintre soluţiile nou afirmate în ultimii ani în construcţia drumurilor publice şi a drumurilor forestiere din alte ţări o reprezintă folosirea geogrilelor, materiale care fac parte din grupa geosinteticelor.                                    

            2. Materiale şi metodă

            2.1. Locul cercetărilor

            Cercetările de teren s-au desfăşurat pe drumul forestier Ramificaţie Hanco, din U. P. IV, Ocolul silvic Covasna. Aici s-au realizat două tronsoane experimentale, de 350 m şi respectiv de 250 m, la care, pentru armarea fundaţiei, s-au utilizat geogrilele NETLON H 12-CE131.

            Prin integrarea geogrilelor în structura sistemului rutier s-a renunţat, pe lungimea tronsoanelor experimentale, la stratul de bază din piatră spartă de 10 cm grosime, prevăzut iniţial în proiect. Drumul forestier a fost supus, în anii 1996-1998, circulaţiei autotrenurilor forestiere - în general ATF-25 - cu o intensitate medie de 85 treceri zilnice, circulaţie determinată de necesitatea evacuării lemnului provenit din doborâturi de vânt.          

            La proiectarea sistemului rutier al drumului forestier Ramificaţie Hanco s-a avut în vedere atât natura terenului, respectiv argilă nisipoasă (cu modulul de deformaţie E0 = 70-100 daN/cm2), cât şi traficul zilnic, adică circa 1700 t.                      Sistemul rutier prevăzut în proiect şi aplicat în lungul traseului, cu excepţia tronsoanelor experimentale, este redat în profilul transversal tip din figura 1.                                                                                                                           

2. 2. Metoda de cercetare

În ceea ce priveşte tronsoanele experimentale, aici s-a adoptat consolidarea redată în figura 2. Se constată că prin introducerea geogrilei între patul căii şi fundaţia din balast, s-a renunţat la stratul de bază din piatră spartă (60/90 mm) şi s-a redus grosimea fundaţiei de balast de la 25 la 15 cm. 

Procesul tehnologic de execuţie a tronsoanelor experimentale a respectat succesiunea logică a operaţiilor, aşternerea geogrilelor pe patul căii, pregătit în prealabil,  făcându-se prin derularea rolelor în lungul drumului şi asigurându-se suprapunerea lor pe o lăţime de 20 cm. Descărcarea balastului peste geogrilă s-a realizat astfel încât basculanta să nu calce geogrila întinsă şi încă neacoperită cu balast (fig. 3). În rest, tehnologia de execuţie a fost cea clasică.

            Observarea în teren a modului de comportare sub trafic a complexului rutier s-a făcut urmărindu-se  atât tronsoanele experimentale TE1 şi TE2, cât şi restul traseului care nu a fost armat cu geogrile. În acest scop s-au amplasat şi patru tronsoane de observaţie (TO), nearmate, de câte 25 m lungime fiecare.

3. Rezultate şi concluzii                                           

            După 1-1,5 ani de circulaţie intensă, pe drum s-au constatat următoarele degradări: văluriri (fig. 4), făgaşe (fig. 5), gropi (fig. 6) şi degradări din îngheţ-dezgheţ (fig. 7). În TE1  s-a semnalat şi  prezenţa unor ebulmenţi.

            Mărimea şi frecvenţa degradărilor constatate pe teren se prezintă în tabelul 1.

Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor întreprinse sunt relevante, în sensul că degradările, în general, sunt mai pronunţate pe porţiunile de drum nearmate cu geogrile.

Astfel, dacă în cazul tronsoanelor nearmate cu geogrile suprafaţa afectată de dete-riorări (văluriri, făgaşe, gropi) a reprezentat 25-26 %, pe tronsoanele experimentale, armate cu geogrilă, suprafaţa deteriorată s-a menţinut la 5-6 %. În ceea ce priveşte adâncimea deteriorărilor, şi aici s-au constatat valori medii mai mari cu 25-100 % pe tronsoanele nearmate faţă de tronsoanele armate cu geogrile. Cele expuse mai sus justifică continuarea experimentărilor, pe noi tronsoane, cu privire la utilizarea geogrilelor pe drumurile forestiere.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Bibliografie

Anonymous, 1991. Geotextilele şi rolul lor în construcţii. E.I. du Pont de Nemour International S.A.,  Bucureşti.

Anonymous, 1993. Specificaţii tehnice de instalare a geogrilelor TENSAR şi NETLON. IRIDEX GROUP SRL, Bucureşti.

Ciobanu, V. D.,1998. Cercetări privind utilizarea geogrilelor la consolidarea parţii carosabile a drumurilor forestiere amplasate în terenuri argiloase. Teză de doctorat, Universitatea "Transilvania" Braşov.

Iliescu, M., 1994. Geosintetice. Editura Dacia, Cluj-Napoca.

                Summary

                Experimental using of geo-grilles in forestry road construction

                The research has been developed on the forestry road Hanco, over two experimental portions, by using the NETLON H 12-CE-131 geo-grill. After 1,5 years of hard traffic, degrading as billowing, ruts, pits and holes occurred, but the deterioration is lower than on an ordinary road. This confirms the carrying on of the experiment over new forestry road portions.                                                                                                              Keywords: forestry roads, transversal profile, geo-grilles.

                                                                                                                                                                                                        Autorul: şef lucr. dr. ing. Valentina-Doina Ciobanu îşi desfăşoară activitatea în cadrul Facultăţii de Silvicultură a Universităţii "Transilvani" din Braşov. Tel.: 068418600, e-mail: colomei@unitbv.ro

	Sus
Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.