PERSONALITĂŢI ALE SILVICULTURII ROMÂNEŞTI

Discuţii şi consecinţele acestor discuţii cu privire

la "privatizarea" pădurilor de mari întinderi

- Mihail Prodan -

Înainte de a intra în subiect îmi permit să vă atrag atenţia asupra anexelor nr. 1, 2 şi 3 care conţin unele date asupra mea, căci îmi părea necesar să aveţi posibilitatea să vă faceţi o părere oarecare asupra acelui ce scrie aceste rânduri. Aceasta nu înseamnă că vă silesc să le citiţi.

            Acum trec la subiect: fără a ţine seama de unele împrejurări de bază, va fi greu să ajungem la o claritate, cu atât mai mult că ceea ce scriu e numai o părere personală. Unii factori sunt importanţi, mai cu seamă când vrem să comparăm situaţia din ţările cu o dezvoltare mai fericită de soartă cu ţările peste care trec mereu furtuni, care distrug mult din ceea ce ar fi fost valoros. Eu am avantajul că am multe legături cu practicieni din toate regiunile şi din toate vârstele.

            De exemplu, mi-a folosit mult memoriul domnului dr. ing. Smejkal cu care am discutat mult la telefon şi de la care am învăţat mult. De asemenea, stau în legătură şi cu domnul dr. Aurel Teuşan, care mi-a fost student aici la Freiburg şi cu care mă înţeleg foarte bine, poate şi prin faptul că amândoi suntem bucovineni.

            La începutul discuţiei, trebuie să vedem că nu putem compara situaţia României cu situaţia populaţiei, nivelul material şi trecutul îndepărtat sau apropiat cu Germania, Austria, Franţa, Elveţia, nici chiar cu Cehoslovacia sau cu regiunile foste comuniste din fosta DDR.

În România, după regimul comunist, reacţia naturală este ca totul să fie împărţit, divizat. Fiecare vrea să profite. În Germania, când se vorbeşte de "privatizare" se înţelege mai întâi o ridicare a rentabilităţii.

Se încearcă alte forme de organizare a marilor întreprinderi şi proprietăţi forestiere (cum era, înainte 50-60 ani, Casa Autonomă a Pădurilor Statului = C.A.P.S. în România sau şi acum O.N.F. = Office National des Forêts în Franţa).

            Exemplu : De la un fost student al meu din Laarland şi care - acum pensionar - a fost şi şeful administraţiei forestiere de acolo, am aflat că ei au de gând să transforme administraţia forestieră în o "G.M.B.H." - societate cu garanţie limitată, deci o organizaţie comercială sau, cum spune domnul dr. Teuşan despre Bavaria: "Byerische Staatsforst A.G. (Aktiengesellschaft), deci o societate pe acţiuni. Dar nici unul din actele noii forme de administraţie nu se gândeşte la distrugerea patrimoniului forestier, care e rezultatul unei evoluţii de mai multe secole.

            În ţările din Vestul Europei, ca şi în Europa Centrală şi în Nordul Europei s-a recunoscut treptat importanţa pădurii din toate punctele de vedere.

            Numai în ţările mai slabe în curs de dezvoltare sunt exemple dezastroase în ceea ce priveşte existenţa pădurilor în urma unor teorii economice reducţioniste cum sunt teoriile neoliberaliste ale lui Milton Friedman şi F. Hagek ("Chicago Boys").

            De la colegi din Chile şi din alte state sudamericane am aflat amănunte dezastroase în ceea ce priveşte exploatarea pădurilor şi îmbogăţirea unor aventurieri. Cum scrie şi domnul dr. Teuşan, situaţia administraţiei pădurilor statului a avut şi are mereu greutăţi financiare.

            O problemă ce reprezintă un risc şi în Germania Apuseană e că la transformarea în "societăţi pe acţiuni" accentul se va deplasa asupra rentabilităţii prin exploatarea materiilor lemnoase, astfel că rolul influenţelor multiple şi binefăcătoare asupra culturii şi a mediului înconjurător va fi neglijat.

            Inalta responsabilitate morală şi de lungă durată a silvicultorilor de toate gradele şi categoriile va fi neglijată dacă accentul se va pune numai pe exploatare. (în limba germană există termenul cam peiorativ "Holzknecht").

            După cum am arătat, aici, în Germania, orice forme noi de organizare s-ar adopta, toate respectă tendinţa comună : proprietăţile consacrate în materie de păduri (pădurile statului, păduri comunale, etc.) vor rămânea respectate. Pădurea este o realitate de lungă durată, care asigură sănătatea şi cultura popoarelor.

            Pădurile de stat şi cele comunale, prin gospodărirea conform principiului dezvoltării susţinute, au asigurat de sute de ani o natură şi un peisaj sănătos în ţările din centrul şi vestul Europei, inclusiv în ţările nordice.

            Aceste aspecte sunt foarte simple, aşa cum concluzionează şi domnul dr. Smejkal :

            "Să se facă mai întâi ordine în ţară, apoi se poate discuta despre păduri. Până atunci este bine să rămână acolo unde sunt, adică la stat".

Anexa 1

Am fost încurajat în repetate rânduri să-mi dau şi eu o părere în privinţa unei reorganizări "mai eficiente" a gestiunii pădurilor aparţinând statului român.

            Problema nu e nouă pentru un om mai în vârstă, cum suntem (sunt născut în 1912 !).

            Când mi-am început drumul lung ca inginer silvic la renumita Administraţie a Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, la Cernăuţi, prin 1937, problema aceasta era şi atunci în discuţie. Această administraţie, care avea un trecut foarte impunător încă din timpul Austriei înainte de primul război mondial, a servit cu modelul ei pentru amenajare şi gospodărire pentru toate administraţiile silvice, chiar şi la ocoalele silvice  ale statului.

            Am avut norocul să fiu trimis de consilierul Petre Ioan, care activa ca expert la Fondul Bisericesc, într-o călătorie de studii de 4 luni în ţările exportatoare de lemn (Cehoslovacia, Polonia, Finlanda, Suedia) şi în ţările importatoare de lemn (Germania, Olanda, Anglia). In această călătorie am fost acompaniat de ing. Ion Rătan (cam cu 6 ani mai în vârstă decât mine, fost coleg cu renumitul ing. I. Popescu-Zeletin).

             In darea de seamă despre mine în limba germană apărută în "Who is Who" anexa 2, nu am mai amintit acest episod.

            De asemenea, în anexa 2 nu am amintit nici de invitaţia în Brazilia (1977), unde am ţinut conferinţe la Universitatea Federală, în Cunitiba (Panama), apoi în Belem şi Manans în regiunea Amazoniană şi la Universitatea Cuinba (Mato Groso).

            De asemenea, şi de călătoria din 1993 în Chile, cu conferinţele de la Santiago de Chile şi Valdivia de Chile.

Anexa 2

Traducere din: "Wer ist Wer ? - Who is Who" - Marcante personalităţi din toate domeniile (în limba germană). Editura Schmidt-Rombild 103952-45039 Essen.

Prof. Dr. Michail Prodan, Wallstr. 22, 79098 Freiburg,  fişa de corectură pentru ediţia XXXVI, 1997/1998

Dr.rer.nat., dr.forest.h.c. Prof. de ştiinţe forestiere Wallstr. 22, 79098 Freiburg (tel. 26865). Născut: 22 oct. 1912, Rosa, România. Şcoala Politehnică Bucureşti, 1931-1936. Inginer silvic, 1936. Serviciu silvic în România, 1937-1941. Din 1942, asistent, docent şi prof. extraordinar (1954) la Universitatea Freiburg. Consilier ştiinţific 1962, şeful secţiei "Biometrie" de la Institutul de Producţie Forestieră şi Dendrometrie. Ofertă de la Universitatea pentru Cultura Solului din Viena (Austria), refuzată (1965). Profesor invitat la Universitatea din Istambul (1962).

Tratate: Inventarierea arboretelor, 1951. Biometrie Forestieră, 1961 (trad. în limba engleză, Pergamon Press 1968). Dendrometrie (Holzmesslehre), 1965.

Doctorat de onoare (Dr.h.c.) al Universităţii din Gottingen, 1968. Membru de onoare a Societăţii pentru Ştiinţe Forestiere, Finlanda, 1969. Membru corespondent al Academiei Italiene de Ştiinţe Forestiere, Florenţa, 1974. Medalia de onoare a Universităţii de Agricultură din Brno (Cehoslovacia), 1967. Premiul de onoare a Fundaţiei pentru Biometrie Forestieră a Universităţii din Göttingen, 1981. Medalia de Merit clasa I a Republicii Federale Germania, 1983. Membru de onoare a Societăţii "Progresul Silvic", România, 1992. Premiul Georg L. Hartig al Fundaţiei cu acelaşi nume, Wiesbaden, 1993. Membru de onoare al Academiei pentru Ştiinţe Agricole şi Silvice din România, 1994.

Cunoştinţe de limbi străine: româna, germana, franceza, engleza, italiana, spaniola, rusa.

Anexa 3

Acest adaos la anexa 2 îl fac cu recunoştinţă în amintirea profesorilor mei de la Şcoala Politehnică din Bucureşti, dascăli idealişti şi pasionaţi: V. N. Stinghe, Marin Drăcea, D.A. Sburlan, Dem. Drâmbă, Const. C. Chiriţă, C. C. Georgescu, Gr. Eliescu.

            In afara acestor personalităţi, ca profesori, nu voi uita pe Marin Rădulescu, şeful serviciului "Împăduriri" de la  C.A.P.S.. El a condus mulţi ani, în legătură cu profesorul Drăcea, lucrările practice de silvicultură în lunile de vară.

            De la el ne-a rămas recunoaşterea că "omul sfinţeşte locul". El cunoştea pe toţi practicienii în toate colţurile ţării, cu care avea mereu legătură. Ne povestea nouă, studenţilor, despre aspectele lucrărilor de practică în legătură cu greutăţile celor ce lucrau deja la cultura pădurilor.

            Noi, studenţii, nu dădeam întotdeauna mare importanţă celor ce spunea "Marinică" al nostru (aşa îl numeam noi), dar ne impresiona entuziasmul neobosit al lui de a ne călăuzi şi sfătui.

            Succesul meu la Universitatea din Freiburg şi la colegii din practică din Germania nu se datoreşte meritelor mele ştiinţifice "sau cursurilor mele strălucite" (vai de ele !), ci interesului meu pentru soarta fiecărui student şi viitor coleg. Cu cei mai mulţi am avut legături zeci de ani, mulţi dintre ei sunt deja pensionari, alţii s-au stins din viaţă etc.

            După aceste anexe, care reprezintă numai un interes personal şi secundar încerc să-mi dau şi eu părerea mea de practician în privinţa gospodăririi şi în chestia "scoasă" la modă în ultimul timp despre "privatizarea" pădurilor statului sau a domeniilor de mare întindere.

            Freiburg i. Br.

                                             8.4.1997

Din partea redacţiei

Încercând o completare a scurtei prezentări biografice de mai sus - în care, cu aceeaşi modestie ce-l caracterizează, atunci când a trebuit să se prezinte pe sine Profesorul a preferat să citeze din cele spuse de alţii - prezentăm în continuare o parte din numeroasele sale cărţi şi articole.

1938/39. Anweisungen über die Ausformung des Bau- und Schnittnadelholzes (Instrucţiuni privind fasonarea lemnului de construcţie de răşinoase şi a cherestelei de răşinoase). Rev. Păd. Besprochen i.d. Forstl. Rundschau H. 1. S. 119.

1939. Inhaltsermittlung des Rundholzes in der Praxis (Determinarea volumului lemnului rotund în practică). Rev. Păd.

1940. Die innere Struktur von haubaren Gebirgsbeständen (Structura internă a arboretelor montane exploatabile). Viaţa forestieră.

1944. Zuwachs- und Ertragsuntersuchungen im Plenterwald (Cercetări privind creşterea şi producţia arboretelor tratate în codru grădinărit). Diss. Univ. Freiburg.

1944/1950. Untersuchungen über die Höhenkurven von Fichtenbeständen (Cercetări privind curba înălţimilor în arboretele de molid). AFJZ.

1944. Statistische und mechanische Untersuchungen über die Schaftform (Cercetări statistice şi mecanice privind forma fusului). Fw. Cbl.

1944. Bestimmung der echten Schaftholzformzahl und der Ausbauchungsreihen aus dem echten Formquotienten (Determinarea coeficientului de formă natural al fusului şi a seriilor de descreştere a coeficienţilor de formă naturali) (Anhang bei Bd. 8 der Mitt. d. dtsch. Forstw.). In Zusammenarbeit mit Dr. Krenn.

1946. Der Aufbau des Holzvorrats in Fichtenbeständen (Structura masei lemnoase în arboretele de molid) Schriftenreihe d. Bad. Forstl. Vers. Anst. H.4.

1947. Der Stärkezuwachs in Plenterwalldbeständen (Creşterea în diametru în arborete tratate în codru grădinărit). Schw. Z. f. Fw.

1949. Aufgaben der ertragskundlichen Forschung im Rahmen neuzeitlicher Forsteinrichtungen (Sarcinile cercetării privind producţia în cadrul actualelor amenajări ale pădurilor). AFZ. Nr. 30.

1949. Die theoretische Bestimmung des Gleichgewichtszustandes im Plenterwald (Determinarea teoretică a stării de echilibru în codrul grădinărit). Schw. Z. f. Fw.

1949. Normalisierung des Plenterwaldes (Normalizarea codrului grădinărit) Schriftenreihe d. Bad. Forstl. Vers. Anst, H. 7

1949. Die Bestimmung des Massenzuwachses von Beständen mit Hilfe des Massenzuwachsprozentes (Determinarea creşterii în volum a masei lemnoase cu ajutorul procentelor de creştere în volum). Fw. Cbl.

1950. Probleme der Zuwachs- und Leistungskontrolle (Problemele controlului creşterii şi producţiei). AFJZ, Sonderheft. Nr. 5.

1951. Messung der Waldbestände (Măsurarea arboretelor). 260 S. m. 50 Abb. u. 71 Übers., Säuerlander. Frankfurt/M.

1952. Mathematisch-statistiche Probleme in den Forstwisstenschaften (Probleme matematico-statistice în ştiinţele silvice). Mitt. BI. f. math. Statistik, Jg. 4 H. l, S. 71, München.

1953. Arbeiten der Freiburg Schule (Lucrările Şcolii de la Freiburg). AFJZ.

1953. Waldstandsaufnahmen und Bestandesaufnahmen (Revizuirea amenajamentului şi inventarierea arboretelor). AFZ, Wien.

1953. Genauigkeit der Winkelzahlprobe nach Bitterlich (Precizia sondajului de inventariere parţială după Bitterlich). AFZ, Wien.

1953. Verteilung des Vorrates gleichaltriger Hochwaldbestände auf Durchmesserstufen (Distribuţia fondului lemnos pe categorii de diametre în arborete de codru echiene). AFJZ 124. 4, S. 93-106.

1954. Durchmesser- und Massenzuwachs in Eichenbeständen (Creşterea în diametru şi în volum în arboretele de stejar). Bf. 9 d. Schriftenreihe d. Bad. Forstl. Vers. Anst.

1956. Möglichkeiten der Zuwachsermittlung (Posibilităţi de determinare a creşterii arboretului). IUFRO, Sek. 25, Oxford Congress.

1956. Bericht über die Tätigkeit des Arbeitskreises für Forstliche Biometrie (Raport cu privire la activitatea cercului de lucru pentru biometrie forestieră). AQFZ. Nr. 25

1956. Die wichtigsten Baumhöhenmesser (Cele mai importante aparate de măsurat înălţimea arborilor). Forstarchiv.

1957. Hilfsmittel zur raschen Durchmesserermittlung stehender Bäume (Un mijloc ajutător pentru determinarea rapidă a diametrului arborilor în picioare). Forstarchiv.

1957. Die Absteckung der Probekreise (Trasarea cercurilor de probă). Forstarchiv.

1958. Aus der Holzmesslehre. Kritisches Sammelreferat (Cu privire la dendrometrie. Referat rezumativ critic). Forstarchiv. 1951, 1954.

1958. Untersuchungen über die Durchführung Repräsentativaufnahmen (Cercetări privind realizarea inventarierilor reprezentative). AFJZ. 1955; H. 1. S, 15-33.

1959. Leistungskontrolle und Fortschreibung (Controlul capacităţii de producţie şi prerogarea). AFZ, Nr. 11.

1961. Ausgleichung der jährlichen Durchmesserzuwüchse mit Orthogonalpolynomen (Ajustarea creşterii anuale în diametru cu polinoame ortogonale). Ber. d. IUFRO-Tagung, Wien. 25-8-53.

1961. Forstliche Biometrie (Biometrie forestieră). BLV München.

1965. Holzmesslehre (Dendrometrie) J..D. Sauerläender's Verlag, Frankfurt. 644 p.

1965. Zur Wertschätzung des Waldes (Cu privire la aprecierea din punct de vedere valoric a pădurii).

Schriftenreihe der Forstlichen Abteilung. Band 4, BLV 1965.

1965. A Simplification of the Volume Tarif Systems (O simplificarea a sistemelor de elaborare a tabelelor de volume). IUFRO Stockholm, 27-09/0l-10-1965.

1967. Österreichische Beiträge auf dem Gebiet der Holzmess- und Ertragslehre (Contribuţii austriece în domeniul dendrometriei şi al ştiinţei producţiei forestiere). AFZ Wien, 1/67

1968. Punktstichprobe für die Forsteinrichtung (Sondaje punctuale pentru amenajarea pădurilor). Forst- und Holzwirt, Heft 11.

1968. Zur Bewertung der Sozialfunktionen des Waldes in Stadtnähe (Cu privire la evaluarea funcţiilor sociale ale pădurii în apropierea oraşelor). Jagdzeitung, Heft 6.

1968. Zur Gesetzmässigkeit der Flächenverteilung von Bäumen (Cu privire la legitatea distribuţiei pe suprafaţă a arborilor). Algemeine Forst und Jagdzeitung, Heft 9.

1969. Les objetifs generaux de 1'amenagement dans les pays de 1'Europe et dans les pays developpes en dehors de 1'Europe (Obiectivele generale ale amenajamentului în ţările Europei şi în ţările din afara Europei). IUFRO Sect. 25 Sept. 1969. Bucarest-Roumanie.

1969. Wirtschaftstheoretische Begründung der Waldwertschätzung (Fundamentarea din punctul de vedere al teoriei economice a estimării valorice a pădurilor). Forst- und Holzwirt, Heft 23.

1970. Wirtschaftstheorie und Zielsetsung in der Forstwirtschaft (Teoria economică şi stabilirea obiectivelor în economia forestieră). Forstarchiv Heft 10.

1971. Zu einer Neuorientierung der Forstwissenschaften (Spre o nouă orientare a ştiinţelor forestiere). Allgemeine Forst- und Jagdzeitung 

1972. Intensivierung der Holzvorratsinventuren zur Beschaffung von Hilfsmitteln für die Forst- und Holzwirtschaft in Entwicklungsländern (Intensivizarea inventarierilor masei lemnoase în vederea realizării unor mijoace ajutătoare pentru economia forestieră şi cea a lemnului din ţările în curs de dezvoltare).

1973. Spatiale Variation und Punktstichproben (Variaţia în spaţiu şi sondajele punctuale). Allgemeine Forst- und Jagdzeitung, Heft 12.

1976. Verpflichtung der Forstwirtschaft in der Forstwissenschaften (Datoria economiei forestiere faţă de ştiinţele forestiere). AFZ Nr. 3.

1977. Allgemeingültigkeit forstlicher Prinzipien (Valabilitatea generală a principiilor forestiere). Forstarchiv, Heft 12.

1977. A etica da profissao florestal (Etica profesiunii de silvicultor). Rev. Floresta Nr. 2.

1977. Inventario Florestal Intensivo (Inventarierea intensivă a pădurilor). Rev. Floresta Nr. 2.

1977. Sustained Yield as a Basic Principle to Economic Action (Producţia  susţinută ca principiu de bază al acţiunii economice). Lexington Books. D.C. Heath a Co. Lexington, Massachussets. Toronto.

1981. Ist eine neue Auffassung der Forstwissenschaften notwendig (Este necesară o nouă interpretare a  ştiinţelor forestiere?) Vortrag Göttingen, 23-04-1981

1983. Das Entropieprinzip in der Forstwirtschaft (Principiul entropiei în economia forestieră). Sarajevo 1983. Jugosl. Ubers. Publ. v. Akademija Nauka i Umjetnosti Bosne i Hercegovine. Povodom Jubileja Pavla Fukareka.

1993. Actualizacion en Inventarios Forestales (Actualizarea în inventarierea pădurilor). Vortrag an der Universidad Austral de Chile. Valdivia.

1993. Nachhaltige Nutzung de natürlichen Ressourcen. Eine globale ethische Herausforderung (Utilizarea durabilă a resurselor naturale - o provocare etică globală) Vortrag bei der Forstl. Hochschulwoche an der Forstl. Abteilung Tharandt der Technisc Universitat DRESDEN.

	Sus
Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.