Criterii de diferenţiere a preţului lemnului pe picior

         - Ioan Mădăraş

       Letiţia Mădăraş

Grigore Tomoioagă -

1. Consideraţii generale

            În condiţiile tranziţiei, piaţa lemnului în România este o piaţă închisă, atât datorită cvasimonopolului exercitat de stat prin Regia Naţională a Pădurilor asupra volumului anual recoltat, cât şi datorită existenţei unei industrii de prelucrare a lemnului cu o capacitate mai mare decât posibilitatea normală a pădurilor. Pe de altă parte, statul prin politica de protejare a industriei de prelucrare a lemnului, a instituit o supraveghere a preţului masei lemnoase pe picior care, deşi are un efect pozitiv asupra acestei industrii, descurajează sectorul silvic în producerea lemnului de mari dimensiuni şi îl lipseşte de resursele financiare pentru executarea lucrărilor de gospodărie silvică şi de dotare cu drumuri noi, a bazinelor forestiere. Mai mult, actualul nivel al preţurilor lemnului pe picior încurajează agenţii economici (particulari sau cu capital majoritar de stat) de a folosi lemnul de cea mai bună calitate în producerea cherestelei, în detrimentul sortimentelor valoroase (furnire, claviatura, ş.a.) şi descurajează recoltarea şi aducerea în circuitul economic a lemnului de mici dimensiuni utilizabil în fabricarea produselor din lemn mărunţit şi a celulozei. Aceasta este cauza lipsei de materie primă la fabricile de furnire şi la cele de PAL, PFL, pasta mecanică sau chimică, etc.

            2. Caracteristicile şi limitele metodologiei actuale de stabilire a preţului lemnului pe picior

            Metodologia actuală are la baza cercetările ICAS întreprinse într-o perioadă critică pentru silvicultură (1983) când   s-a reuşit stabilirea unui preţ diferenţiat pe grupe de specii şi sortimente dimensionale, în condiţiile unor preţuri impuse prin economia centralizată. Aceasta metodologie stă la baza actualului tarif practicat pentru lemnul pe picior, negociat sub supravegherea Ministerului Finanţelor în august 1994. Preţul mediu stabilit atunci la 6500 lei/mc = 3,71 USD (1 USD = 1750 lei) echivalează în prezent (15 noiembrie 1996) cu 1,91 USD (rata înflatiei 191 %).

            Posibilitatea corectării acestui preţ mediu a plecat de la neajunsurile metodologiei actuale şi anume:

            - gruparea "strânsă" a speciilor nu permite diferenţierea preţului după valoarea de întrebuinţare a lemnului pentru unele specii valoroase (frasin, paltin, cireş, nuc, platan, tei, gârniţa, scoruş, ş.a.);

            - stabilirea preţului pe grupe de sortimente dimensionale (ipotetice) cu limite prea largi (10-16 cm);

            - lipsa preţurilor pentru diametre mai mari de 34 cm la răşinoase şi 40 cm la foioase în condiţiile în care, aşa cum vom arăta mai jos, diametrele medii ale arborilor puşi în valoare depăşesc acest prag;

            - neluarea în considerare a condiţiilor de exploatare şi a accesibilităţii;

            - nediferenţierea preţului în raport de natura produselor.

            Mai este de subliniat de asemenea că în lipsa unor criterii de diferenţiere, vânzările la licitaţie sunt realizate la preţuri mai mult sau mai puţin stabilite după regulile pieţei.

            De asemenea, în condiţiile de azi, când s-au diversificat agenţii economici ce au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului, menţinerea sistemului actual de fixare a preţurilor pe sortimente dimensionale este anacronică, întrucât nu stabileşte preţul pe produsul cumpărat (lemnul pe picior) sau pe sortimente comerciale.

            3. Criterii de diferenţiere

a.      Calitatea lemnului pe picior.

            Clasificarea actuală pe clase de calitate a lemnului pe picior o considerăm corespunzătoare cu atât mai mult cu cât de la adoptarea sa (1974), nu au existat obiecţii majore din partea agenţilor economici de exploatare. Această clasificare corespunde în linii mari cu cea utilizată în Franţa.

            Consumul mondial de lemn şi previziunile FAO pentru nivelul anului 2000, atestă creşterea produselor papetare din lemn legate de calculatoare, mijloace de birotică, şi trecerea de la consumul de lemn masiv, la cel "fabricat" din aşchii şi particule din lemn. Preţurile practicate de piaţa liberă arată, pentru lemnul pe picior o corelare directă cu diametrul la 1,30 şi natura speciei. Acest lucru se va menţine şi în viitor şi exprimă valoarea de întrebuinţare ce depinde în mare măsură de calitatea lui, înţelegând prin aceasta totalitatea proprietăţilor dimensionale, fizico-mecanice, chimice, estetice şi tehnologice.    

           Din punctul de vedere al cumpărătorului de lemn pe picior şi de lemn în general, mai ales pentru sortimentele comerciale obţinute din lemn gros, este important ca lemnul să fie cu diametrul cât mai mare, întrucât costurile de recoltare şi prelucrare sunt direct legate de volumul pieselor, iar randamentul de prelucrare este de asemenea direct proporţional cu acesta.

            Coroborând datele relevate de piaţa lemnului pe picior, cu natura şi caracteristicile acestuia, existent şi pus în valoare în România, s-a determinat o grilă de diferenţiere.

            Grila exprimă atât diferenţierea între specii cât şi faţă de diametrul la 1,30 m. Raportarea s-a făcut la fag pentru diametrul de 35 cm (diametrul mediu de referinţă).

b.      Natura produselor

            Natura produselor decurge din felul tăierilor (regenerare, îngrijire, igienă), fiind încadrate conform normelor tehnice ca produse principale, secundare şi de igienă. Produsele accidentale se asimilează la principale, secundare sau de igienă, după metodologia cunoscută. Din cercetările întreprinse de ICAS în anii anteriori şi recent (5), rezultă următoarele reduceri ale preţului lemnului pe picior la produsele secundare şi de igienă, faţă de produsele principale (tabelul 1).

c.       Condiţii de exploatare

            Valoarea lemnului într-o economie de piaţă se stabileşte pe bază de cerere şi ofertă, dar aceasta oscilează în limitele unui cost de producţie, plus profitul. În cazul lemnului, valoarea lui pe picior derivă din valoarea pe piaţă a produselor lemnoase din care se scad costurile efectuate cu recoltarea şi aducerea în circuitul economic a lemnului pus în valoare pe picior. În afara accesibilităţii "la pădure" costurile de exploatare (forţa de muncă, utilaje, amortizare), sunt determinate de: volumul pe fir (m.c./fir), natura intervenţiei, volumul recoltat la hectar, condiţiile fizico-geografice (clima, panta, roca, ş.a.).

            Panta terenului influenţează costurile de exploatare, aşa cum a rezultat din cercetările efectuate, influenţa exprimată printr-o  corelaţie liniară de forma:

c = 0,00021 + 0,0008tga, în cazul utilizării funicularelor

c = 0,000415 + 0,00189tga, în cazul utilizării tractoarelor

unde c se exprimă în ore/mc^. m.

                În tabelul 2 sunt redate valorile factorilor de influentă asupra preţului lemnului  pe picior care reflectă condiţiile de exploatare. Pentru volume peste 15 m.c./ha se vor aplică coeficienţii de la produsele principale.

d. Accesibilitatea

            Diferenţierea preţului lemnului pe picior în raport de accesibilitate a fost şi este o cerinţă mereu formulată de agenţii economici de exploatare, întrucât afectează direct costurile de producţie şi implicit profitul. Accesibilitatea se exprimă în modul cel mai sintetic prin desimea reţelei instalaţiilor de transport, al cărei cost de realizare se reflectă în nivelul amortizărilor, iar întreţinerea în bune condiţiuni necesită costuri mari de producţie.

            Distanţele mai mici de colectare determină costuri de exploatare mai reduse. Pe de altă parte, realizarea unor distanţe scurte de colectare necesită o desime mai mare a reţelei de transport, a cărei amortizare şi întreţinere trebuie să se reflecte în preţul lemnului pe picior. În consecinţă, în preţul lemnului se va ţine seama de reflectarea amortizării instalaţiilor de transport forestiere, deşi deocamdată drumurile forestiere sunt exceptate de la plata amortizărilor ca urmare a unei derogări de la prevederile legii nr.15/1994, dată prin hotărâre de guvern. Fundamentarea ştiinţifică a influenţei cheltuielilor cu construcţia şi întreţinerea drumurilor auto forestiere asupra preţului lemnului pe picior s-a realizat în cadrul lucrării "Studiu de fezabilitate privînd efectele tehnico-economice legate de preluarea reţelei de drumuri auto forestiere în administraţia ROMSILVA - 111/1994".

            Datele de bază pentru dreapta de corelaţie a indicelui de diferenţiere a preţului lemnului pe picior cu accesibilitatea pădurilor exprimată prin indicele de desime (D, în m/ha) sunt redate în tabelul 3.

            Raportul  din relaţia clasică:

este influenţat de condiţiile din teren prin aşa numitul coeficient de colectare "K", care reflectă omogenitatea suprafeţei păduroase şi orohidrografia acestuia. Cu cât suprafaţa la care se referă este mai mare, cu atât variabilitatea acestuia este mai mare. Aceasta variabilitate a coeficientului de colectare este redată în tabelul 3 (coloana 4).

e. Cheltuieli cu întreţinerea şi repararea drumurilor auto forestiere

            În legătura cu taxa de 1938 lei/mc instituită prin HGR nr.348/1995 privind cheltuielile de întreţinerea şi reparaţii a drumurilor auto forestiere aceasta a fost fundamentată în "Studiul de fezabilitate" amintit, în raport de cheltuielile reale înregistrate în 1994 la cursul leu-dolar de 1750 lei/USD valabil la 15 august 1994.

            Pe de o parte, din însăşi conţinutul art.28 dîn HG 342/26 mai 1995 reiese că "la preţul global adjudecat sau negociat se va adaugă pentru fiecare metru cub de masă lemnoasă valoarea aferenta întreţinerii şi reparării drumurilor şi căilor ferate forestiere în vigoare la data respectivă (NN data contractului!) pentru menţinerea în stare de funcţionare a acestor căi de acces aferente zonelor de exploatare". Pe de altă parte, uniformitatea aplicării unei taxe fixe în condiţii diferite de desime a drumurilor forestiere, dezavantajează unităţile silvice cu un grad ridicat de dotare cu drumuri forestiere, precum şi agenţii economici ce execută exploatarea. În aceste condiţii, se impune diferenţierea şi a acestor taxe, în raport de desimea drumurilor şi deci a costurilor realizate cu menţinerea acestora în stare de circulaţie. În tabelul 4 se prezintă această diferenţiere, calculată la nivelul de referinţă 15 august 1994, precum şi în USD, aceasta pentru a fi actualizată cu cursul de referinţă oficial al BNR la data încheierii contractului. Unitatea de baza a fost considerată OCOLUL SILVIC - nivel la care se înregistrează analitic cheltuielile cu menţinerea în stare de funcţionare a reţelei de drumuri forestiere. La 15.08.1994 cursul de schimb era de 1750 lei/USD iar la 21.10.1996 de 3306 lei/USD.       

f. Distanţa de transport

            Indiscutabil că distanţa de transport influenţează totalitatea costurilor cu aducerea lemnului în circuitul economic. S-a renunţat la cuantificarea influenţei acestora considerându-se că diferenţierea se realizează în procesul de licitaţie şi negociere, în acest fel încurajându-se întreprinderile mici şi mijlocii.

            4. Concluzii

            Criteriile de diferenţiere analizate s-au inclus în noul program de calcul al actelor de punere în valoare, program caracterizat prin:

            - stabilirea preţului lemnului pe picior în raport de diametrul de bază (D1,3) şi nu pe sortimente dimensionale probabile;

            - luarea în considerare a criteriilor de diferenţiere stabilite, pentru calculul actelor de punere în valoare, după altgoritmul:

     P_dif = P_refK_calK_explK_acc

unde:  P_dif - preţ lemn pe picior diferenţiat în raport de condiţiile de calitate ale lemnului şi condiţiile de exploatare;

     P_ref - preţul mediu de referinţă, preţ negociat în august 1994 pentru sortimentul Gros I Fag (13985 lei/mc = 8,2850 USD/mc);

            K_cal - indicele de diferenţiere a preţului lemnului pe picior în raport de specie şi diametrul de referinţă (1,30 m de la sol).

            S-a introdus în program diferenţierea speciilor în raport de calitatea lemnului şi diametrul la 1,30 m de la sol. (K_expl - reprezintă indicele de diferenţiere a preţului lemnului pe picior în raport de condiţiile de  exploatare: volum recoltat la ha, panta terenului,  natura produselor).

            Din fişa cu datele generale ale partizii, calculatorul preia din baza de date elementele necesare şi prin fişierul "Exploat" introduce în calcul indicii de diferenţiere (tabelele 2 şi 3).

            K_acc - indice de diferenţiere în raport de distanţa de  colectare.

            Distanţa de colectare - d - este distanţa luată pe harta UP (1:20000; 1:10000) din centrul suprafeţei unităţii amenajistice în care s-a făcut punerea în valoare până la instalaţia de transport (punct de încărcare). Distanţa se ia în linie dreaptă, programul introducând corecţiile de pantă.

            Calculatorul preia prin intermediul fişierului "Accesibilitate" distanţa de colectare şi implicit aplică indicele de diferenţiere conform tabelului 3.

                De menţionat că s-a analizat prin comparaţie diferenţierea preţului lemnului pe picior după metodologia elaborată (Anonymous 1, 1996) cu cea propusă de către Institutul Naţional al Lemnului (Creţu, 1995), rezultând o similitudine pentru condiţiile de exploatare, de altfel singurul criteriu luat în considerare de acesta.

            Bibliografie

Anonymous 1, 1996. Elaborarea metodologiei de diferenţiere a preţului de vânzare a lemnului pe picior. Manuscris ICAS.

Anonymous 2, 1993. Studiu de fezabilitate privind efectele tehnico-economice legate de preluarea drumurilor auto forestiere în    administraţia ROMSILVA. Manuscris ICAS.

Costea, C., 1962. Cercetări în legătură cu influenţa taxelor forestiere asupra gospodăririi pădurilor - Lucrări ştiinţifice, vol. V.

Creţu, O., 1995. Un sistem diferenţiat de evaluare a taxei forestiere corelat cu costurile de exploatare a masei lemnoase. Revista Pădurilor nr. 2/1995.

Giurgiu, V. , 1986. Referitor la metodologia de stabilire a preţului lemnului pe picior.  Revista Pădurilor nr. 3.

Marocico, V., 1995. Cercetări privind piaţa lemnului pe picior în România. Bucovina Forestieră, nr. 1.

           Summary        

Criteria for the diferentiation of the price of standig wood     

                Analysis of the present day methodology for the establishment of the price of standîng wood revealed a "close" grouping of the species, without allowing the differentiation of the valuable species, the establishment of the price depending on hypothetical size assortment wiht too wide  ranges, lack of te prices for diameters over 34 cm (40 cm în leafy species), lack of consideration of the exploitation conditions and of the accessibility.

                The suggested methodology establishes the prices of the standing wood for each species depending on the basal diameter (1,30 m), the esploitation conditions, nature of the products, accessibility. A soft program was elaborated for the calculus of the documents for the assessment according to the proposed methodology.

             Autorii: dr. ing. Ioan Mădăraş şi ing. Letiţia Mădăraş - ICAS Cluj, ing. Grigore Tomoioagă - D.S. Alba

	Sus
Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.