|
|
|
|
||||
Sucursala
de Exploatare și Prelucrare a Lemnului (S.E.P.P.L.) Vatra Domei își desfășoară
activitatea pe raza ocoalelor silvice Broșteni, Panaci, Crucea, Vatra Domei,
Dorna Candreni (mai puțin U.P.I Negrișoara) și Iacobeni (U.P VII Argestru), a
căror suprafață însumează aproximativ 100.000 ha.
Pentru exploatarea și
valorificarea în epocile și termenele de exploatare stabilite prin "Instrucțiunile nr. 572/1991, art.
9", S.E.P.P.L. Vatra Domei este împărțit în patru sectoare de exploatare,
cu 18 gestiuni și 2 depozite finale.
Forța
de muncă a unității este reprezentată de 505 angajați permanenți (458
muncitori, 21 tehnicieni, 20 maiștri, 10 ingineri și 2 economiști), la care se
adaugă 56 muncitori sezonieri. Cu excepția numărului de muncitori, restul
forței de muncă este asigurat.
Dotarea tehnică a unității este reprezentată de 68 ferăstraie mecanice
(Husqvarna), 54 perechi de vite, 33 TAF-uri și 20 UTB-uri.
Doborâturile și rupturile de vânt și zăpadă, care se produc frecvent în
această zonă, imprimă anumite particularități procesului de exploatare și
valorificare a masei lemnoase afectată de aceste fenomene. In acest sens, se au
în vedere următoarele : dispersarea pe mari suprafețe a masei lemnoase
calamitate, calitatea inferioară a sortimentelor ce rezultă și eficiența
economică la limita inferioară a profitabilității.
Situația masei lemnoase din posibilitatea anului 1994, oferită spre
exploatare S.E.P.P.L. Vatra Domei de către ocoalele silvice, se prezintă în
tab. 1, din care rezultă că dintr-un total de 215,2 mii mc, 163,3 mii mc sunt
produse accidentale, 20,1 mii mc sunt produse secundare, 18,9 mii mc produse
din igienă și doar 12, 7 mii mc produse principale.
De asemenea, se poate observa că ocoalele silvice Iacobeni și Dorna
Candreni au oferit spre exploatare masă lemnoasă provenită din doborâturi de
vânt în procent de 100%, iar celelalte ocoale în proporție de 49-94 %. Această masă
lemnoasă este localizată într-un număr de 378 partizi, care afectează o
suprafață de 20.444 ha, revenind în medie 10.5 mc/ha (tabelul 1 ).
Tabelul 1
Masa lemnoasă din posibilitatea anului 1994 oferită spre exploatare S.E.P.P.L. Vatra Dornei
|
Sector exploatare |
Furnizor masă lemnoasă |
Masă lemnoasă oferită (mii
mc) |
… din care (mii mc) |
Secun-dare (mii
mc) |
Igie-nă (mii
mc) |
% DV total masă lem-noasă |
|||
|
Princi-pale |
Accidentale I+II |
||||||||
|
Nr. partizi |
Supraf. (ha) |
Volum |
|||||||
|
Broșteni |
O.s. Broșteni |
20,1 |
4,6 |
25 |
574 |
7,6 |
7,5 |
0,4 |
(51) |
|
O.s. Panaci |
26,8 |
- |
16 |
1745 |
25,1 |
0,4 |
1,3 |
(94) |
|
|
Total |
46,9 |
4,6 |
41 |
2319 |
32,7 |
7,9 |
1,7 |
(70) |
|
|
Barnar |
O.s. Crucea |
69,3 |
1,9 |
158 |
7815 |
59,0 |
8,7 |
9,6 |
(71) |
|
Rusca |
O.s. V.
Dornei |
29,2 |
6,2 |
37 |
2914 |
14,2 |
3,5 |
5,2 |
(49) |
|
O.s.
Panaci |
16,0 |
- |
31 |
991 |
13,6 |
- |
2,4 |
(85) |
|
|
O.s.
Iacobeni |
0,9 |
- |
4 |
285 |
0,9 |
- |
- |
(100) |
|
|
Total |
46,1 |
6,2 |
72 |
4190 |
28,7 |
3,5 |
7,6 |
(62) |
|
|
Dornișoara |
O.s.
Dorna Candreni |
52,9 |
- |
107 |
6120 |
52,9 |
- |
- |
(100) |
|
TOTAL S.E.P.P.L. |
215,2 |
12,7 |
378 |
20444 |
163,3 |
20,1 |
18,9 |
(76) |
|
Ținând seama de calitatea lemnului și de condițiile de exploatare,
S.E.P.P.L. Vatra Domei a contractat pentru producția anului 1994 un volum de
numai 148,8 mii mc, din care 115,8 mii mc din doborâturi și rupturi de vânt și
zăpadă.
In semestrul II 1994, S.E.P.P.L. Vatra Domei a exploatat și a dat în
producție un volum de 97,9 mii mc, din care 76,5 mii mc (78%) doborâturi de
vânt. Sortimentele rezultate din această masă lemnoasă au fost : lemn de
celuloză 45,3%, bușteni gater rășinoase 38,8%, lemn de mină 13,3%, manele
rășinoase 0,01% și lemn de foc peste 10%. Sortimente cum ar fi lemn rășinoase
pentru rezonanță și claviatură, bușteni rășinoase pentru derulaj etc., care se
realizau în aceste păduri și care erau mult solicitate, nu se mai realizează.
Ca urmare se poate constata o scădere substanțială a ponderii sortimentelor de
valoare mai ridicată.
Cauzele acestei stări de lucruri sunt multiple, dar în principal ele
sunt prezentate prin apariția acestor calamități (doborâturi și rupturi de vânt
și de zăpadă), care afectează într-o mare măsură și arborete mai tinere, nu
numai cele exploatabile, din care rezultă sortimente subțiri. In plus, în cazul
doborâturilor de vânt, procentul arborilor cu defecte diferite este mai mare
decât în cazul exploatării integrale a acestor arborete. Trebuie avut în vedere
faptul că în actele de punere în valoare a doborâturilor de vânt se includ și
produse de igienă, care însă nu sunt menționate distinct.
Scăderea ponderii sortimentelor mai valoroase influențează direct
eficiența economică, unele produse devenind nerentabile. Ca exemplu se poate da
sortimentul lemn de foc, care ajunge la un cost de 8.112,88 lei/metru ster, în
timp ce prețul de vânzare este de numai 3.475,15 lei/metru ster.
In astfel de condiții, sortimentul "crăci legate în snopi"
nici nu se mai produce, deși volumul lor este inclus în actele de punere în
valoare, pierderile înregistrate fiind suportate de celelalte sortimente.
Eficiența redusă a procesului de exploatare se datorează însă și productivității
scăzute, determinată de dispersarea mare a produselor, ponderea mare a
sortimentelor subțiri, mai ales la produsele accidentale II, suprapunerile
frecvente ale produselor accidentale, accesibilitatea greoaie în unele cazuri,
condițiile grele de exploatare a produselor accidentale în sezonul de iarnă
etc.
Un alt aspect demn de menționat este și diminuarea continuă a
muncitorilor angajați în exploatările forestiere. Datorită faptului că
produsele accidentale au deținut o pondere foarte mare în ultimele decenii, în
zona de activitate a S.E.P.P.L. Vatra Domei există în prezent arborete
exploatabile, cu consistentă redusă (0,7 - 0,5), rărite de astfel de calamități
și cu bună regenerare naturală (semințiș pe 70 - 80 % din suprafață și de
vârstă cuprinsă între 5 - 20 ani), care așteaptă intervențiile silviculturale
necesare. Masa lemnoasă care ar putea fi extrasă din aceste arborete este,
conform unui studiu făcut de specialiștii de la S.E.P.P.L. Vatra Domei,
estimată la peste 1000 mii mc (tab. 2).
Masa lemnoasă potențială de
extras din arboretele exploatabile
cu consistență redusă și cu o
bună regenerare
|
Ocolul silvic |
Vârsta (ani/ mii mc) |
Total (mii mc) |
||||
|
100 |
101-110 |
111-120 |
121-130 |
130 |
||
|
Broșteni |
26,8 |
11,1 |
5,2 |
43,4 |
26,3 |
112,8 |
|
Crucea |
13,9 |
4,5 |
15,3 |
5,3 |
16,1 |
55,1 |
|
Panaci |
62,9 |
55,9 |
82,7 |
17,5 |
13,5 |
232,5 |
|
Vatra Dornei |
100,6 |
58,4 |
16,5 |
29,0 |
14,3 |
218,8 |
|
Dorna Candreni |
34,6 |
192,6 |
31,9 |
49,3 |
57,7 |
366,1 |
|
Iacobeni |
- |
67,2 |
2,2 |
- |
- |
64,4 |
|
TOTAL |
238,8 |
389,7 |
153,8 |
144,5 |
127,9 |
1054,7 |
Din cele prezentate în tabelul
2 rezultă următoarele:
- S.E.P.P.L. Vatra Domei a fost
și este agentul de bază în exploatarea și valorificarea masei lemnoase din
aceste păduri, masa lemnoasă contractată de întreprindere în 1994 reprezentând
cca. 70% din cea oferită de ocoalele din zonă;
- din totalul masei
contractate, aproximativ 78% sunt produse accidentale și prin activitatea
desfășurată această unitate a contribuit și contribuie la buna gospodărire a
pădurilor de aici și la menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare;
- ponderea foarte mare a
produselor accidentale în volumul masei lemnoase exloatate a determinat o
diminuare substanțială a eficientei economice globale;
- o problemă care trebuie
rezolvată este aceea a arboretelor exploatabile, rărite de pe urma
doborâturilor de vânt și cu bună regenerare naturală, care necesită a fi
gospodărite în mod corespunzător, ele pretându-se la aplicarea unor tratamente
cu perioadă lungă de regenerare, menite să ducă la realizarea unor structuri
care să confere o stabilitate mai ridicată arboretelor din această zonă;
- pentru forța de muncă
existentă (exceptând muncitorii sezonieri) și suprafața pădurilor aferente,
S.E.P.P.L. Vatra Domei revine în medie 10,3 ore/an/ha muncă cheltuită în cadrul
lucrărilor de exploatare în aceste păduri. Dacă la valoarea acestui indicator
s-ar adăuga și munca cheltuită în cadrul lucrărilor silviculturale, s-ar obține
o orientare asupra intensității gospodăririi pădurilor din această zonă.
Ca un corolar al celor menționate anterior, se poate spune că buna
gospodărire a pădurilor din această zonă presupune existenta unei colaborări
ireproșabile între ocoalele silvice și unitatea de exploatare (S.E.P.P.L. Vatra
Domei), care s-ar putea materializa prin :
- participarea organelor de
exploatare la punerea în valoare și sortarea masei lemnoase pe picior;
- stabilirea liniilor
permanente de colectare a materialului lemnos să fie utilizabile atât pentru
efectuarea operațiunilor culturale, cât și a lucrărilor de exploatare a
produselor accidentale și principale;
- participarea organelor
silvice la elaborarea procesului tehnologic de exploatare a doborâturilor de
vânt;
-adaptarea unor măsuri
corespunzătoare pentru diminuarea la maximum a daunelor produse la arborii în
picioare prin colectarea lemnului rezultat din exploatare;
- identificarea, punerea în
valoare și exploatarea în timp optim a produselor accidentale, pentru a preveni
degradarea lemnului, dar și pentru a menține o stare fitosanitară
corespunzătoare în pădure;
- arborii cu putregai
(necomerciabil, sfărâmicios) să nu fie marcați, fiind mai bine ca aceștia să
rămână pe loc pentru fertilizarea solului.
Clarificarea taxei forestiere pentru crăci și coajă, sortimente care se
includ în actele de punere în valoare dar nu se pot valorifica, nefiind
rentabile, reprezintă un alt aspect care comportă discuții.
Pentru
asigurarea cu forță de muncă a sectorului de exploatare a pădurilor, ar fi
utilă înființarea unor școli profesionale de profil în toate zonele forestiere,
precum și permanentizarea muncitorilor prin acordarea unor stimulente noi.
Résumé
Cette travail présente les caracteristiques du S.E.P.P.L. Vatra Domei
en ce qui conceme l'organisation, la force de travail, la dotation tehnique.
II analisées les particuiarites d'exploatation du bois (a cause des chablis)
de cette maniére: l'emplacement et la dispersion de masse ligneuse, sa qualité
et l'efficence économique. En fin, se présente les élémen'ts pour une et viable
coiaboration entre les circonscriptions sylvicoles et S.E.P.P.L. Vatra Dornei.
Autorul: ing. Valentin Palamaru, S.E.P.P.L. Vatra
Dornei
| Copyright Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate. | |