|
||||||
|
|
||||||
|
|
|
|
||||
-
Rotislav Bereziuc
Realizarea
obiectivelor majore și a măsurilor tehnice privind gospodărirea intensivă a
fondului forestier, exploatarea sa rațională, ca și valorificarea superioară a
masei lemnoase, sunt posibile numai în condițiile existentei unei rețele de căi
de transport permanente, care să asigure accesibilitatea integrală a produselor
principale și secundare și a întregii păduri în ansamblu. Dezvoltarea rețelei
de drumuri auto în interiorul pădurii, în concordanță cu necesitățile de
deschidere și de producție ale acesteia, este menită să faciliteze lucrările
silviculturale și cele de pază și de protecție a pădurii și, în același timp,
să asigure accesul mijloacelor de transport la o distanță cât mai
corespunzătoare, tehnic și economic, de locurile de fasonare a lemnului. Prin
scurtarea distanțelor de apropiat se contribuie, pe de o parte, la reducerea
prejudiciilor provocate solului, semințișului și arborilor rămași in picioare,
iar pe de altă parte la diminuarea pierderilor de exploatare.
Corespunzător acestor cerințe, pădurile județului Suceava s-au dotat, pe
parcursul timpului, cu o întinsă rețea de drumuri forestiere pentru circulația
autovehiculelor. In conformitate cu documentația de predare-primire a
fondurilor fixe, elaborată în anul 1994, odată cu trecerea drumurilor
forestiere de la fosta regie de exploatare a lemnului "Estrel" la
Regia Autonomă Romsilva, fondul forestier al județului Suceava, în suprafață de
437.838 ha, dispune de următoare rețea de transport:
- drumuri forestiere: 2.438,7
km
din care în pădure:2.319,1 km
- drumuri publice în pădure:
442,9 km
- drumuri industriale în pădure, altele
decât cele forestiere: 74.0 km
Total drumuri în pădure: 2.836,0
km
Drumuri forestiere în afara pădurii:
119.6 km
Căi ferate forestiere: 128.4
km
TOTAL: 3.084,0 km
O primă constatare este aceea că deschiderea masivelor păduroase este
asigurată, în primul rând, prin drumuri forestiere, a căror lungime în
interiorul pădurii reprezintă 78,2% din lungimea totală a căilor de transport.
Abia după aceea urmează ca pondere drumurile publice (15%), căile ferate
forestiere (4,3%) și drumurile industriale (2,5%). Drumurile forestiere
amplasate în afara perimetrului pădurii sunt drumuri de legătură cu rețeaua
publică de transport.
Repartizarea căilor de transport pe ocoale silvice se prezintă în tabelul 1. Ocolul Silvic Tomnatic, care aparține de
I.C.A.S., a fost evidențiat distinct.
Din prelucrarea datelor rezultă că indicele mediu de desime al rețelei
de transport, care ia in considerare numai căile din interiorul pădurii, este
de 6,8 m/ha, fiind astfel superior indicelui mediu pe țară (6,2 … 6,3 m/ha).
Dacă se iau în considerare numai căile forestiere de transport, atunci indicele
de desime al acestora este de 5,6 m/ha.
Prin rețeaua de drumuri
existentă se deschide o suprafață păduroasă de 350.980 ha, ceea ce se reflectă
într-un indice de accesibilitate al pădurii de 80,2%, stabilit pentru o
distanță medie de colectare de 1,2 km.
Această extindere a rețelei de drumuri, pe lângă faptul că nu asigură
accesibilitatea întregului teritoriu forestier, conduce și la distanțe de
apropiat încă prea mari. Astfel dacă în zona accesibilă distanta medie de
apropiat este de 1,2 km, ceea ce corespunde, în linii mari, sistemei de mașini
folosite actualmente la noi în tară în colectarea lemnului, în afara zonei
accesibile distantele de apropiat sunt mult mai mari (2,5...3 km), ceea ce
împiedică aplicarea corectă a prevederilor din amenajament, conduce la
suprasolicitarea zonelor accesibile, deteriorează starea fitosanitară a
arboretelor și determină cheltuieli mari în activitatea de exploatare a
lemnului. Distanța medie de apropiat pe ansamblul zonelor păduroase ale
județului este de 1, 7 km.
Rețeaua de transport, după cum se observă din tabel, nu este uniform
distribuită pe întreg cuprinsul fondului forestier, ea prezentând variații
sensibile de la un ocol silvic la altui (și chiar în cuprinsul aceluiași ocol
silvic de la o unitate de producție la alta).
Astfel, pe ocoale silvice, indicele de desime variază între 9,5 m/ha la
O.s. Fălticeni (valoare la care contribuie substanțial cei 23,5 km de drumuri
publice) și doar 3,2 m/ha la O.s. Adâncata (unde rețeaua de transport este
alcătuită numai din drumuri forestiere). Rețele de transport relativ bine
dezvoltate cantitativ posedă și ocoalele silvice Moldovița (8,6 m/ha, având și
c.f.f.), Breaza (8,1 m/ha), Panaci (8,0 m/ha), iar rețele mai puțin dezvoltate
se întâlnesc în ocoalele silvice Iacobeni (3,7 m/ha) și Putna (4,3 m/ha, numai
drumuri forestiere).
In ceea ce privește indicele de accesibilitate al pădurii, acesta
depășește 90% la ocoale silvice Fălticeni, Gura Humorului, Stulpicani Marginea
și Suceava și se află sub 65% la ocoalele Vama, Iacobeni și Broșteni.
Trebuie subliniat că între indicele de desime și cel de accesibilitate
nu există o concordanță deplină, deoarece intervine întotdeauna și calitatea
deschiderii, care poate face ca o rețea mai puțin densă, dar mai bine
distribuită pe suprafața pădurii, să asigure o accesibilitate mai mare. O
oarecare imagine asupra calității deschiderii ne poate oferi, între anumite
limite, raportul dintre indicele de desime (D) și cel de accesibilitate (A). Cu
càt acest raport (D/A) este mai mic, în condițiile unei desimi acceptabile, cu
atât rețeaua de transport este mai bine distribuită în cuprinsul pădurii și
deci superioară calitativ.
Din acest punct de vedere rezultă, din analiza datelor, că ocoalele
silvice Gura Humorului, Marginea și Stulpicani dispun de rețele de transport
mai bine adaptate nevoilor de deschidere a pădurii, deoarece cu desimi de 5...6
m/ha se realizează accesibilități de peste 90%. Atrage atenția și O.s. Putna,
unde pentru o desime relativ mică a rețelei de drumuri forestiere (4,3 m/ha) se
realizează o accesibilitate relativ ridicată (77,3%). In schimb rețelele de
transport din ocoalele silvice Dolhasca, Panaci și Breaza. deși au desimi de
peste 8 m/ha, asigură accesibilități ale pădurii de numai 65...75%.
Unele aspecte pot fi scoase în evidență și din analiza corelată a
indicelui de desime (D, /n m/ha) și a distanței medii de apropiat (d, în
metri), indicatori ce se află în relație matematică directă:
unde K este - coeficientul de
colectare, respectiv un coeficient de corecție, de adaptare la teren, care ține
seama de declivitatea, oblicitatea și sinuozitatea liniilor de colectare,
precum și de desfășurarea drumurilor auto. Teoretic, în cazul rețelelor
studiate pe modele geometrizate. acest coeficient este cuprins între 0,25 și
0,66, dar în condiții de teren concrete poate fi mai mare și decât 1. Pentru
județul Suceava, unde marea majoritate a pădurilor se află amplasate în zona de
munte, mărimea coeficientului K, în condițiile unor rețele judicios dezvoltate,
ar trebui să fie 0,7...0,8.
In
realitate, pentru D = 6,8 m/ha și d = 1700 m, rezultă:
ceea ce denotă, pe de o parte,
că o parte din drumurile rețelei (publice și industriale) s-au construit în
lumina altor interese decât cele de deschidere a pădurii, iar pe de altă parte
evidențiază și unele carente în modul de dezvoltare al rețelelor de drumuri
forestiere prin prezența unor suprafețe supradeschise în dauna altora rămase în
afara deschiderii. Prezența suprafețelor nedeschise, caracterizate prin
distanțe de apropiat mari, atestă necesitatea dezvoltării în continuare a
rețelelor de transport prin construirea de noi drumuri forestiere. 0 evaluare a
necesarului în acest sens este posibilă prin intermediul relațiilor (1) și (2),
care permit să se stabilească indicele de desime (D), care asigură
accesibilitatea integrală a fondului forestier (A=100%), pentru o distantă
medie de apropiat (d) de 1,2 km. Astfel:
Aceasta
însemnă o sporire a indicelui de desime actual cu 2,8 m/ha, respectiv dotarea
pădurilor județului Suceava cu încă 1226 km de drumuri forestiere, amplasate,
evident în zonele neaccesibile (însă nedeschise suficient). Necesarul stabilit
care satisface actualele condiții din colectarea lemnului, reprezintă însă doar
o primă etapă în acțiunea de
dotare a pădurilor cu drumuri, deoarece tehnica de colectare se perfecționează treptat, iar tendința generală este către reducerea
distanțelor de apropiat, în vederea micșorării cheltuielilor de
colectare-transport. Se urmărește ca, similar țărilor din vestul Europei; să se
conceapă și să se extindă utilaje și instalații de colectare care lucrează
eficient pe distanțe scurte și mijlocii (400...800 m), ceea ce solicită o rețea
de transport mult mai deasă.
De fapt, dotarea pădurilor cu drumuri nu
este numai o problemă tehnică, ci și o problemă economică. In general, trebuie
urmărită realizarea unei asemenea rețele de transport care să asigure cel mai
scăzut cost în activitatea de colectare-transport. Din acest punct de vedere,
"desimea optimă" reprezintă un indicator orientativ, de nuanță
pregnant economică. Ea se poate determina cu relația:
în care: D este indicele de
desime, în m/ha; K - coeficientul de colectare; m - volumul de masă lemnoasă ce
se extrage anual de pe unitatea de suprafață (recolta medie anuală), în m3/ha ;
c - cheltuielile variabile pentru apropiatul unui m3 de masă
lemnoasă pe distanța de 1 m, în lei/m3 x m; d - amortismentul anual
al investiției raportat la lungime, în lei/m; I - costul anual al lucrărilor de
întreținere, în lei/m de drum.
In vederea stabilirii elementelor de calcul, necesare aplicării
relației, s-a întreprins o documentare la Filiala Romsilva Suceava și la
I.F.E.T. Suceava. Cu unele marje de toleranță, determinate în special de
instabilitatea economică a perioadei pe care o parcurgem, s-a apreciat că se
pot adopta în calcule următoarele valori: K = 0,7, valoare preconizată de
literatura de specialitate pentru păduri amplasate, în cea mai mare parte, în
ținuturi de munte și coline înalte; m = 2,27 m3 /an x ha, considerându-se că,
în perspectivă, masa lemnoasă ce se va exploata anual va fi de 990.000 ...
1.000.000 m3; c = 18 lei/m3 x m, valoare medie ponderată, șirurile de valori
situându-se între 5 și 50 lei/m3 x m; a = 400 leilm3 , corespunzător unor
investiții noi de 40 milioane lei/km și unei norme de amortizare de 1 %; i =
346 lei/m, dedusă din faptul că în anul 1994 s-au cheltuit 844 milioane lei
pentru întreținerea a 2438,7 km de drumuri forestiere.
Introducând aceste date în formula desimii optime (relația 4) se obține
D = 19,6 m/ha, valoare ce trebuie considerată ca strict orientativă, deoarece
poate suferi modificări datorită fluctuațiilor de costuri și a evoluției
raportului dintre ele.
Oricum, apare evident că acțiunea de dotare cu drumuri a pădurilor
județului Suceava trebuie continuată în ritm susținut, cu tot efortul financiar
pe care îl solicită.
Bereziuc, R.,
Opriță, V., Olteanu, N., 1987. Rețele de drumuri forestiere. Ed. Ceres.
București.
*** 1990 : Studiul
de prognoză privind dotarea cu căi de transport a întreprinderilor forestiere
de exploatare și transport în perioada 1991-1995. I.C.P.I.L. București.
*** Documentația de
predare-primire a fondurilor fixe, încheiată în anul 1994 între ''Estrel"
și ''Regia Autonomă Romsilva".
The
necessity of endowing woods wth roads is outlined, and in table 1th situation
of the permanent transportation ways of Suceava County is presented. The
density index of the existant network is analysed (average vatue 6.8 m/ha), as
well as woods accesibility (average value 80,2%). It is determined, that in
oder to obtain 100% accesibility for an average closeness of 1,2 km, 1226 km
more of forestry roads have to be built. The optimum density of the permanent
transportation way network is of 19,6 m/ha.
Autorii: prof. dr.ing. Rotislav Bereziuc, Facultatea
de Silvicultură Brașov; șef lucrări ing. Mihai Diaconița, Facultatea de Silvicultură
Suceava
   |
|
| Copyright Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate. | |