PAZA PĂDURILOR

Efectele păşunatului asupra regenerării pădurilor în Ocolul silvic Moldoviţa

- Emirel Popescu

Vasile Şelaru -

Din cele mai vechi timpuri, pădurea a jucat un rol important în dezvoltarea societăţii. Omul are şi va avea întotdeauna nevoie de lemn, ca şi de alto nenumărate bunuri şi foloase oferite de pădure.

Este de aşteptat însă ca, odată cu creşterea populaţiei, pădurile existente să nu mai poată satisface integral nevoile mereu crescânde ale economiei în ceea ce priveşte lemnul şi alte produse forestiere.

De aceea, se impun măsuri susţinute de sporire a resurselor forestiere printr-o cultură din ce în ce mai intensivă, care să asigure o creştere continuă a capacităţii de producţie a pădurilor.

Alegerea şi aplicarea tratamentelor se înscriu printre principalele mijloace de ridicare a nivelului de gospodărire a pădurilor prin care se intervine în viaţa arboretelor în momentul cel mai important al schimbării generaţiilor. Calitatea noilor arborete, cu consecinţe directe privind productivitatea, influenţează în mare măsură şi asupra modului cum pădurile îşi exercită funcţiile de protecţie, a căror importanţă a crescut în ultima vreme.

Pentru atingerea obiectivelor, respectiv asigurarea continuităţii producţiei forestiere, folosirea raţională a pădurilor şi ameliorarea funcţiilor de protecţie a acestora etc., regenerarea pădurilor se face după caz, pe cale naturală, artificială sau, de mai multe ori, folosind ambele căi.

Şi în cadrul Ocolului silvic Moldoviţa se impun măsuri pentru conducerea şi alegerea tratamentelor adecvate la situaţia reală din teren. Astfel, în cadrul ocolului nostru speciile principale de bază sunt: molidul, bradul şi fagul, care deţin procentul cel mai mare, creând arborete valoroase de clasa I-a şi a II-a de producţie. Pe lângă ceilalţi factori biotici şi abiotici care duc la diminuarea capacităţii de producţie a arboretelor viitoare şi păşunatul are un efect relativ bine cunoscut de noi toţi. Prin păşunat însuşirile fizice, chimice şi biologice ale solului se înrăutăţesc şi în final chiar şi fertilitatea acestuia.

Calitatea producţiei de masă lemnoasă este afectată prin răspândirea putregaiului, care pătrunde prin rănile produse pe rădăcinile arborilor. Solul se bătătoreşte şi se degradează (compactitatea creşte iar umiditatea scade), litiera se distruge, capacitate de retenţie a precipitaţiilor ca şi intensitatea de infiltraţie a apelor în sol scade. Cu alte cuvinte, păşunatul constituie un factor de dereglare a ecosistemelor forestiere, el duce la înrăutăţirea condiţiilor staţionale şi a mediului înconjurător.

Calitatea staţiunii este afectată prin tasarea solului, reducerea activităţii microorganismelor din sol, majorarea scurgerilor de suprafaţă, provocate de eroziuni etc. In arboretele păşunate se întâlnesc mulţi arbori bifurcaţi, cu multe defecte, procentul lemnului de lucru este foarte redus.

Pentru a diminua daunele provocate prin păşunat pădurilor din zona montană se impun următoarele măsuri:

- o conştientizare a populaţiei asupra influentelor negative care le are păşunatul în păduri şi o intensificare a fertilizării terenurilor proprii ale cetăţenilor pentru creşterea producţiei de fân la hectar şi prin introducerea în cultură şi a altor plante forestiere ca trifoiul lucerna etc.;

- o mai bună îngrijire şi furajare a vitelor la grajd, îndeosebi în afara perioadelor de vegetaţie, accentul punându-se nu pe numărul, ci pe calitatea lor;

- amenajarea golurilor de munte printr-un păşunat raţional şi pe tarlale, prin însămânţarea şi supraînsămânţarea cu ierburi valoroase, curăţirea, nivelarea, graparea şi fertilizarea terenului etc.

- recoltarea de iarbă din plantaţii cu secera etc.

Conform ultimelor precizări pe linia păşunatului, în cadrul ocolului silvic Moldoviţa pădurile sunt încadrate în grupa I funcţională, ceea ce face ca păşunatul, practic, să fie exclus în totalitate.

Astfel, la pct. 5 din Instrucţiunile nr. 6 din 16.01.1988, se arată:

- se interzice introducera animalelor la păşunat, mugurit sau adăpostirea în următoarele categorii de păduri:

a. păduri din grupa I, cu funcţii speciale de protecţie;

b. pădurile cuprinse în suprafaţa periodică în rând de regenerare şi arboretele din afara acesteia, dar cu seminţiş sau lăstăriş utilizabil, precum şi arboretele în care sunt în curs de aplicare tratamente intensive cu regenerare sub adăpost, cum sunt cele grădinărite, cvasigrădinărite, progresive (în ochiuri sau la margine do masiv), succesive la care s-a adoptat perioada lungă de regenerare, precum şi cele în care se execută lucrări de conservare;

c. plantaţiile şi regenerările naturale tinere, cu înălţimi până la 3 m, respectiv 4 m, şi parcelele limitrofe ;

d. pădurile care prezintă fenomene de uscare;

e. rezervaţiile naturale - în cazul nostru rezervaţiile de seminţe;

f. suprafeţele din fondul forestier care fac parte din fondurile de vânătoare;

g. suprafeţele din fondul forestier destinate recoltării fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale;

h. poienile şi terenurile goale din fondul forestier rezervate pentru hrana vânatului sau pentru recoltarea fânului destinat realizării planului producţiei marfă;

i. terenuri cu pante mai mari de 25° sau fenomene de eroziune a solului;

j. arborete degradate şi slab productive.

- se interzice introducerea în pădure la păşunat, mugurit sau adăpostire de animale a porcinelor şi caprinelor, precum şi a cabalinelor. Prin aplicarea acestor instrucţiuni şi a tratamentelor cu regenerare sub masiv rezultate din amenajamentele silvice intrate în vigoare în anul 1991 se constată că procentul regenerării naturale creşte de la an la an. In urm.a controlului anual al regenerărilor din etapa I şi a II-a se constată că pierderile în seminţişurile naturale şi artificiale s-au diminuat faţă de anii precedenţi.

Prin vechea legislaţie silvică, noi, organele silvice nu putem lua măsuri drastice, amenzile şi contravenţiile fiind mai mult simbolice. Prin apariţia noului cod silvic sperăm că situaţia se va schimba, crescând autoritatea organului silvic prin aplicarea de sancţiuni mai drastice, pentru cei ce nu respectă legea.

In cazul acesta cetăţenii nu vor mai lăsa vitele nesupravegheate în pădure şi în locurile unde păşunatul este interzis.

Autorul : tehn. Emirel Popescu, ing. Vasile Selaru, Ocolul silvic Moldoviţa