INFORMAŢII

Avizarea zonelor de combatere a dăunătorilor pădurii pentru anul 1994

- Nicolai Olenici -

In perioada 9-10 martie 1994 a avut loc la Buşteni şedinţa de avizare a zonelor de combatere a dăunătorilor pădurii pentru anul 1994. Au participat, din partea Regiei Autonome a Pădurilor ROMSILVA R.A., ing. Daia Mihai - directorul direcţiei tehnice, ing. Vlăduleasa Adrian - şeful compartimentului de pază şi protecţie a pădurilor şi alţii. De asemenea, au participat toţi responsabilii cu probleme de protecţie a pădurilor de la filialele teritoriale ROMSILVA, iar ca invitaţi dr. ing. Oprean Ioan, dr. ing. Simionescu Adam şi dr, ing. Fraţian Aalexandru.

            In urma discuţiilor purtate pe baza documentaţiilor prezentate de către fiecare filială s-au avizat pentru combatere în acest an 18.700 ha, reprezentând păduri de foioase infestate cu defoliatori (Lymantria dispar, Tortrix viridana, Geometridae şi altele). De la caz la caz, s-a recomandat utilizarea produselor: Foray, Dipel 8L sau Dimilin, ceea ce reprezintă un progres faţă de anii ’80 pe linia aplicării unor produese nepoluante sau mai puţin poluante, în vederea protejării mediului înconjurător.

            În cazul pădurilor de răşinoase, principalii dăunători discutaţi au fost Lymantria monacha şi ipidele. S-a concluzionat că primul dăunător este în latenţă în întreaga zonă de răspândire din ţara noastră, dar în cazul gândacilor de scoarţă s-a arătat că există un mare volum de material lemnos (peste 2 milioane m³), rezultat din doborâturile de vânt din anul 1993 sau chiar mai dinainte (în special în judeţele Suceava şi Neamţ), în bună parte infestat cu aceşti dăunători, existând pericolul infestării arborilor în picioare în anul 1994. Scoaterea cât mai degrabă din păduri a acestui lemn sau măcar cojirea lui reprezintă măsurile cele mai eficiente care trebuie întreprinse.

            O problemă aprig dezbătută a vizat combaterea defoliatorului bradului, Semasia rufimitrana, în focarele din filialele ROMSILVA Buzău, Vrancea, Covasna şi Harghita. Date fiind particularităţile biologice ale acestei specii, procentele mari de parazitare înregistrate, absenţa altor defoliatori în gradaţie, riscul ca prin aplicarea unor tratamente chimice să se scoată de sub controlul factorilor naturali insecte precum L. monacha, dificultăţile tehnice de aplicare a eventualelor tratamente şi costul lor ridicat, responsabilii cu probleme de protecţie la cele patru filiale, precum şi dr. ing. Mihalciuc V. şi dr. ing. Ţomescu R. Au susţinut ideea de a nu se interveni cu tratamente chimice şi au adus argumente în acest sens. In opoziţie cu aceştia, dr. biol. Mihalache Gh., dr. ing. Simionescu A. Şi dr. ing. Fraţian Al. au argumentat că nu ne putem permite să nu facem combatere în situaţiile prezentate şi au propus utilizarea produselor Foray, Dipel sau Dimilin.

            În cadrul discuţiilor vizând combaterea ipidelor, s-a pus şi problema dacă trebuie sau nu să se scoată dintr-o pădure constituită ca rezervaţie ştiinţifică materialul lemnos doborât de vânt sau zăpadă (avalanşe), iar într-o accepţie mai largă dacă în astfel de păduri trebuie sau nu să se intervină atunci când apar atacuri ale oricărui dăunător.

            Dr. ing. Oprean I. De la Institutul de Chimie din Cluj Napoca şi-a exprimat satisfacţia de a vedea că produse precum atraTYP şi atraLYMON, fabricate de instituţia în acre lucrează sunt larg utilizate în protecţia pădurilor şi a informat pe cei prezenţi că în 1994 vor fi omologaţi feromonii pentru  Pityogenes bidentatus, Pityokteines curvidens şi Coleophora laricella.

            In plus, se lucrează la feromonii de Pytiogenes chalcographus, Malacosoma neustria, Euproctis chrysorrhoea, Operophtera brumata etc. La cerere, Institutul de chimie din Cluj Napoca poate furniza feromoni sintetici şi pentru Lymantria dispar, Christoneura murinana şi Agrotis segetum.

In încheierea şedinţei, directorul direcţiei tehnice din cadrul regiei a subliniat importanţa ce trebuie acordată tuturor lucrărilor de protecţie a pădurilor şi necesitatea ca întregul personal ce lucrează în acest domeniu să fie bine instruit şi să posede cele mai noi cunoştinţe, care s-au prezentat şi la cursurile de perfecţionare a protecţioniştilor, ce s-au ţinut în câteva serii a câte două săptămâni. De asemenea, Domnia sa a prezentat o serie de neajunsuri înregistrate în 1393 pa linie de pază a pădurilor şi a cerut să se ia toate măsurile necesare la nivelul filialelor teritoriale şi al ocoalelor silvice pentru eliminarea deficienţelor semnalate.

Autorul : ing. Nicolai Olenici, Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului