DIN ISTORIA PĂDURILOR ŞI A
SILVICULTURII DIN BUCOVINA

Prof. dr. Eugen Botezat, un mare vânător din Bucovina

- Radu Ichim -

Se împlinesc anul acesta 30 de ani de la trecerea în nefiinţă a unui mare om de ştiinţă şi vânător din Bucovina, prof. dr. Eugen Botezat.

Născut în 15 martie 1871 în comuna Tereblecea din Bucovina de Nord, studiază ştiinţele naturii la Universitatea germană din Praga, la care în anul 1897 devine asistent la Institutul de Zoologie şi un an mai târziu este promovat doctor în filosofie. Intre anii 1898-1919 este profesor de ştiinţe naturale la Şcoala Normală din Cernăuţi, din care au ieşit numeroase promoţii de învăţători care au luminat viaţa satelor noastre şi au trezit ideea conştiinţei naţionale în sufletul oamenilor, a unirii Bucovinei cu patria mamă. Ca profesor la această şcoală a avut o grijă deosebită pentru elevii de la ţară, de fii de ţărani de unde provenea şi el de alfel. In 1907 devine docent la Histologie la Universitatea din Cernăuţi.

In timpul primului război mondial, când şcolile din Cernăuţi au fost închise datorită ocupaţiei militare ruseşti, activează ca profesor la Liceul din Rădăuţi.

In anul 1919, curând după alipirea Bucovinei, devine profesor de zoologie la Universitatea din Cernăuţi, unde a funcţionat până la pensionarea sa în anul 1938. In această perioadă este ales decan al Facultăţii de Filosofie şi apoi al celei de Ştiinţe naturale şi chiar rector al acestei universităţi.

A desfăşurat o remarcabilă activitate ştiinţifică, cunoscută şi apreciată nu numai în ţară ci şi peste hotare, multe din lucrările sale fiind publicate în limba germană în diferite reviste de specialitate. In anul 1913 este ales membru corespondent al Academiei Române din Bucureşti, apoi membru al Societăţii Ştiinţifice de Anatomie din Berlin şi al altor foruri ştiinţifice naţionale şi străine, deţinător a numeroase înalte ordine şi distincţii.

Menţionăm în cele ce urmează câteva din cele mai remarcabile lucrările ştiinţifice ale sale:

- Gestaltung und Klassifikation der Geweihe des Edelhirsches neben einen Anhnge uber die Starke des Karpatenhirsche, etc, 1904 Morphol. Jahrbuche Vol. 32. Leipzig.

- Untersuchungen uber die Hyperplasie an Rehgeweihen mit Beruckeichtigung der ubrigen Cerviden. 1904, Arch. f. Entw. Mechen. V. 18, Leipzig;

- Die Varretaten des Edelhirsches in Gebiete der ortlihen Wald carpaten von Romanien etc. 1922, Bal. Soc. Rom. de ştiinţe;

- Die Bedeutuang des Hirsthgeweihes ale Schreckwaffe 1921 Bul. Fac. Şt. Cernăuţi, Anul I. fascicola I;

- Neues aus dem Leben des Wolfes und Wildschweiner 1931. Bul Fac. Şt. Cernăuţi. Vol. I. Fascicula I;

- Die Edelhirsche und das Kronengeweih unter okologisehen Gesitchtapunkto 1935, Bul. Fac. Şt. Cernuţi, Vol. IX. Fascicule I, III.

- Cultul pădurii şi rezervaţiunile naturale. Rev. Păd. pag. 27-38, 1935.

- Potenţialul cerbilor din pădurile Fondului Bisericesc din Bucovina, B. F. pag. 207-219, 1943;

In iunie 1940, în timpul invaziei hoardelor sovietice a preluat temporar conducerea Universităţii din Cernăuţi pentru a o salva de la distrugere şi pe care a predat-o apoi noilor ocupanţi, care datorită personalităţii sale i-au arătat un deosebit respect. Se repatriază în România prin Germania, revenind la Bucureşti. Colecţia sa valoroasă de diferite trofee şi exponate ştiinţifice s-a pierdut în timpul războiului. S-a stins din viaţă în decembrie 1964.

Prof. Eugen Botezat a fost un renumit vânător şi cunoscător al biologiei şi ecologiei vânatului din Bucovina. Şi-a dedicat activitatea ştiinţifică cunoaşterii raselor de cerbi din Carpaţi, formării şi clasificării coarnelor. A adus mari servicii ocrotirii vânatului în Bucovina şi chiar în ţara noastră.

Remarcabilă este analiza şi sinteza ştiinţifică pe care o face asupra gospodăririi vânatului în pădurile din Bucovina de către Administraţia austriacă, îndeosebi în perioada de după anul 1870, care a dus la regresul şi degradarea vânatului de aici, a cervidelor în principal.

După observaţiile sale, în această perioadă Administraţia austriacă a aplicat o proastă gospodărire a vânatului din Bucovina.

Ea a transformat gospodărirea pădurilor de aici în adevărate crescătorii de vânat, arendând fondurile de vânătoare la diferiţi privilegiaţi (conţi, baroni etc.), care nu urmăreau altceva decât obţinerea de trofee capitale de cerb, neinteresându-i ce se întâmplă cu pădurile care rămân sau cu starea vânatului.

Gospodărirea vânatului în perioada respectivă s-a caracterizat printr-o intensivă selecţie negativă a acestuia, prin împuşcarea cerbilor cu trofee capitale şi păstrarea celor rău dotaţi. La această selecţionare negativă au contribuit şi braconierii, afaceriştii, cu trofee pe care le transportau la oraşe (Rădăuţi şi altele) în căruţe cu fân sau cu alte produse agricole pentru camuflare. Numeroase trofee capitale erau scoase din ţară pe diferite căi şi intrau în diferite colecţii particulare din Apus fără nici o problemă.

S-a aplicat o aşa numită metodă numerică de gospodărirea vânatului, care a dus la decimarea cantitativă şi calitativă nechibzuită a acestuia cu urmările ei nefaste. Starea deplorabilă a vânatului în pădurile din Bucovina după primul. război mondial   s-a datorat nu numai acelei selecţii negative aplicate ci şi altor factori. Printre aceştia, autorul menţionează aşa numita căsăpire a vânatului, inclusiv a căprioarelor, ordonată în 1952, odată cu rezilierea contractelor pentru a preveni pagubele mari provocate pădurilor şi apoi distrugerile provocate de război vânatului, cunoscând că ce1 puţin de 4 ori frontu1 a trecut prin aceste păduri, tunurile şi diferitele instalaţii militare fiind amplasate aici.

Autorul constată, pe baza observaţiilor şi investigaţiilor efectuate că potenţialul cerbilor în pădurile din Bucovina este foarte bun. Pentru redresarea situaţiei, el recomandă a se aplica o selecţie pozitivă, respectiv o selecţionare cu arma, prin eliminarea exemplarelor inferioare şi nedorite, operaţiunea trebuind a se efectua treptat, cu mult simţ de răspundere, de cadre cu experienţă şi o bună pregătire profesională.

Prin tot ce a făcut, scris şi publicat prof. dr. Eugen Botezat ocupă un loc deosebit în istoriografia pădurilor din Bucovina şi îndeosebi în gospodărirea vânatului.

Autorul : dr. ing. Radu Ichim, Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului