INFORMAŢII

S.O.S. molidul de rezonanţă

- Casian Balabasciuc -

Molidul de rezonanţă este o fabuloasă născocire a naturii.

Faţă în faţă cu această minunată realizare dendrologică, firesc, apare ezitanta întrebare dacă noi, oamenii, cărora nune-a fost greu sa producem inteligenţa artificială, să cucerim cosmosul, vom fi atât de pricepuţi să descifrăm "reţeta" producerii lemnului de rezonanţă.

Dacă în ceea ce priveşte  condiţiile staţionale, de arboret şi de dezvoltare, care favorizează molidul de rezonanţă s-au făcut cercetări şi s-au tras concluzii preţioase, nimeni nu se poate mândri că a reuşit să obţină în cultură lemnul atât de preţios. Evident, acesta nici nu va putea fi obţinut într-o viaţă de om, având în vedere că arborii cu lemn cântător devin exploatabili abia după 120 de ani, vârstă ce echivalează cu 3-4 generaţii de silvicultori. La un început trebuie să ne gândim cât se poate de serios  deoarece acest lemn, din nefericire, ne mai este o resursă inepuizabilă ci, dimpotrivă, devine tot mai rar, mai ales după crunta exploatare din ultimele decenii, Cât despre modul în care i-a fost evaluată valoarea, ne abţinem de la comentarii.

Condiţiile staţionale existente în ocolul silvic Moldoviţa sunt deosebit de favorabile molidului de rezonanţă. Abundenţi în perioada antebelică, arborii cu această calitate au fost sistematic exploataţi îndeosebi – sancta simplicitas! – pentru confecţionarea draniţei. Incă am mai avut prilejul să văd pe acoperişul unei colibe vechi de mai bine de 80 de ani draniţă lungă de 1,50 m.

Povestirile unor bătrâni tăietori de lemne amintesc abundenţa molizilor în bazinul Dubul, spre exemplu. Azi, majoriattea arboretelor în yona amintită sunt tinere şi artificiale. Speranţa supravieţuirii acestui ecotip preţios în exemplare provenite din regenerare naturală  ne fac să le dăm o mare atenţei, promovându-le pe cât posibil în cadrul lucrărilor de îngrijire.

Cert este că o influenţă covârşitoare pentru dezvoltarea molidului nobil o au condiţiile de creştere. Aici ne referim la unii factori staţionali şi de structură ai arboretului şi mai ales la liniştea necesară. De altfel cercetările efectuate în zonă de dr. ing. Geambaşu de la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc, confirmă condiţionarea molidului de rezonanţă de aceşti factori.

Tentativa de a produce lemn de rezonanţă prin cultură pare temporară, însă valoarea acestui lemn, cât şi şansa de a nu se fi pierdut încă genofondul trebuie să încline către asumarea răspunderii de a încerca şi de a promova o serie de iniţiative silvotehnice deosebite de cele impuse culturii obişnuite a molidului. Mai mare este vina celui ce nu încearcă.

Autorul : ing. Casian Balabasciuc, şeful Ocolului silvic Moldoviţa