Problematica activităţii de cercetare a Staţiunii Experimentale

de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc

- Radu Cenuşă -

În broşura editată cu prilejul împlinirii a treizeci de ani de activitate a Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc, în 1980, dr. ing. Radu Ichim şi ing. Vasile Duran arată, citând un document din 1901 că "la 1888 s-a înfiinţat în Bucovina, Staţiunea de experimentaţiuni silvice ..."

Prin această informaţie se consfinţeşte faptul că cercetarea silvică din această importantă zonă silvestră are peste un secol, fiind de altfel o prioritate pentru întregul teritoriu al României.

Cercetarea silvică din Bucovina prezintă o importanţă deosebită prin amprenta pe care şi-a pus-o asupra dezvoltării ulterioare a concepţiilor silviculturale, pe de-o parte, şi a cercetării instituţionalizate, de cealaltă parte. În cadrul tradiţional, cu o dezvoltare susţinută mai ales după 1970, Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului s-a conectat la marile probleme ce privesc în special silvicultura ecosistemelor forestiere de molid.

Anul 1992 nu a reprezentat un an deosebit de bogat în realizări în sfera produselor de cercetare ştiinţifică. El s-a înscris în parametri înregistraţi în ultima perioadă, în care această activitate nu s-a remarcat prin salturi deosebit de spectaculoase.

În cursul anului trecut, în această instituţie au lucrat un număr de 5 colective, care şi-au adus partea lor de contribuţie la realizarea obiectivelor din programele de cercetare ştiinţifică ale Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice (4 teme), Regiei Autonome Romsilva (3 teme) şi ale Exploatării Miniere Călimani (1 temă).

Colectivele de cercetare sunt:

l. Silvicultură - reconstrucţie ecologică -condus de către ing. Radu Vlad

2. Biometrie - efectele stressului asupra pădurilor, condus de ing. Marcel Flocea

3. Protecţia pădurilor - condus de ing. Nicolai Olenici

4. Cinegetică - condus de ing. Aurel Gângă

5. Ecologie - Silvologie - condus de dr. ing. Radu Cenuşă.

Alături de conducătorii colectivelor, care sunt şi responsabili de teme, au muncit un număr de doi ingineri de cercetare, cinci tehnicieni, şapte laboranţi, cadre de cercetare cu o valoroasă pregătire teoretica şi practică şi cu o înaltă etică profesională.

De asemenea, în cadrul Staţiunii îşi desfăşoară activitatea, ca bază experimentală, Ocolul silvic Tomnatic, unitate în care cercetările şi aplicarea rezultatelor lor deţin o pondere importantă.

Sub raportul problematicii abordate se fac următoarele remarci, cu punerea în evidenţă a principalelor rezultate.

Tema "Tehnologii de reconstrucţie ecologică a pădurilor dăunate de cervide prin cojiri şi roaderi", responsabil ing. Radu Vlad, a pus în evidenţă necesitatea aplicării lucrărilor de reconstrucţie ecologică a pădurilor dăunate de vânat datorită influenţei nefaste a frecvenţei vătămărilor şi a putregaiului asupra productivităţii şi stabilităţii arboretelor afectate.

Cercetările la tema "Elaborarea unor sisteme silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid din zonele cu puternice doborâturi de vânt, în vederea ridicării stabilităţii lor ecologice", responsabil ing. Radu Vlad a evidenţiat complexitatea problematicii pe care o implică elaborarea unor sisteme silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid, influenţa pe care au avut-o caracteristicile lucrărilor (curăţiri, rărituri) şi intensitatea intervenţiilor asupra evoluţiei parametrilor biometrici şi de stabilitate, precum şi starea actuală a unor arborete din punct de vedere al vulnerabilităţii faţă de acţiunea vântului.

Prin testele efectuate în cadrul temei "Cercetări privind feromonii lepidopterelor cenofage de importanţă economică din România", responsabil ing. Nicolai Olenici, s-a evidenţiat atractivitatea compusului E 8 - 12 : Ac (3,3 μg/nadă) pentru Cydia strobilella L. şi a amestecului de Z 9-12 : Ac şj E 9 12=Ac (1 : mg/nadă) pentru Retinia perangustana Snellen.

Principala concluzie rezultată din "Studiul privind vătămările produse de dăunători : Hylastes ater şi Hylobius abietis în plantaţiile de molid", responsabil ing. Nicolai Olenici, este că în condiţiile actuale protecţia cea mai eficientă a plantaţiilor se poate realiza prin amânarea instalării lor timp de 3 ani după tăierea rasă.

Tema "Stabilirea de măsuri silviculturale şi cinegetice pentru ridicarea bonităţii fondurilor de vânătoare şi diminuarea pagubelor produse de cerbul carpatin în culturile de răşinoase din Filiala teritorială Suceava", responsabil ing. Aurel Gângă, a evidenţiat modalităţile de ridicare a parametrilor calitativi ai fondurilor de vânătoare, reglarea efectivelor în raport cu capacitatea de suport şi măsurile de hrănire a cervidelor în vederea diminuării daunelor.

În cadrul temei "Cercetări asupra structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor naturale de molid", responsabil dr. ing. Radu Cenuşă, cercetările cu caracter fundamental au relevat importanţa deosebită a reţelei de potenţial ecologic în menţinerea stabilităţii şi capacităţii de autoconservare a acestor ecosisteme. .

Investigaţii de natură fitoistorică, efectuate în cadrul temei "Cercetări privind reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din zonele cu uscare intensă din raza filialei teritoriale Suceava, prin revenirea la fostele arborete naturale", responsabil dr. ing. Radu Cenuşă, au condus la constatarea că actualele areale ale bradului şi molidului din Bucovina au suferit o "translaţie" din amonte în aval, urmate fiind de pierderea stabilităţii arboretelor din a doua generaţie şi deci vulnerabilitatea ridicată la acţiunea factorilor de stress.

"Studiul de reconstrucţie ecologică a zonei exploatării miniere Călimani", responsabili ing. Radu Vlad şi dr. ing. Radu Cenuşă, a arătat amploarea manifestării dezechilibrelor ecologice declanşate ca urmare a exploatării sulfului în cariera Călimani şi a creionat măsurile ce se impun pentru diminuarea acestora.

În paralel cu problemele abordate prin programele de cercetare, în cursul primăverii anului 1992 s-a acordat asistenţă tehnică unor ocoale silvice (Solca, Gura Humorului, Panaci, Rodna), în vederea elucidării cauzelor şi măsurilor de prevenire a fenomenului "deshidratării de iarnă", semnalat la molid ca urmare a frecvenţei tot mai ridicate a "ferestrelor calde" din lunile ianuarie-februarie, care au o mare putere de impact asupra echipamentului fotosintetic al răşinoaselor. Totodată s-au mai acordat asistenţe tehnice unor unităţi din producţie, privind generalizarea tehnologiilor de erbicidare în pepinierele silvice şi îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a stării de sănătate a pădurilor.

Deşi au o intensitate mai redusă, relaţiile internaţionale contribuie la o bună informare şi documentare a cercetărilor din cadrul staţiunii. În 1992 s-a ţinut legătura permanentă prin schimb de publicaţii şi material de cercetare cu următoarele institute de profil :

- Institutul finlandez de Cercetări forestiere - Helsinki

- Centrul de cercetări Forestiere din Nancy - Franţa

- Staţiunea de zoologie Ardon - Franţa

- Staţiunea de cercetări forestiere a landului Hesse - Germania

- Staţiunea de cercetări forestiere din Saxonia inferioară - Escherode - Germania.

În cadrul acestor contacte internaţionale, în luna iunie, la Congresul Internaţional de Entomologie de la Beijing, ing. Nicolai Olenici a prezentat lucrarea ,,Injecţia în trunchi a dimetoatului pentru combaterea insectelor conurilor şi seminţelor de larice european", lucrare care s-a bucurat de aprecieri deosebite.

Totodată, Staţiunea Experimentală a fost gazda unor delegaţii de specialişti din Franţa şi Germania, vizite deosebite, în timpul cărora au avut loc intense schimburi de informaţii şi opinii pe problematica stării actuale de sănătate a pădurilor şi a modalităţilor de elaborare pe plan european pentru supravegherea fenomenelor de uscare anormală a pădurilor şi de restabilire a echilibrului ecologic în ecosistemele forestiere.

În contextul actual de dotare cu aparatură de cercetare, de încadrare cu personal, aceste rezultate pot fi considerate ca satisfăcătoare. Totuşi, judecate în raport cu performanţe obţinute pe plan european, ele nu pot să ne apară decât modeste. De aceea, având în vedere tradiţia, potenţialul uman existent şi cadrul natural generos, este necesară o infuzie mai susţinută de fonduri pentru activitatea de cercetare, destinate special ridicării nivelului dotării materiale a staţiunii. Problema fondurilor alocate cercetării trebuie privită ca esenţială, atât în contextul actual, cât şi în perspectivă. Guvernele vor recurge la o politică financiară raţională în raport cu cerinţele cercetării atâta timp cât, aceasta, la rândul ei, nu furnizează rezultate adecvate etapelor pe care economia le parcurge. Nivelul fondurilor alocate reflectă fidel conexiunea directă dintre nevoile societăţii şi nivelul rezultatelor ştiinţifice şi conexiunea inversă, ce virează capacitatea cercetării ştiinţifice de a acoperi aceste nevoi. Deşi în aparenţă este un circuit mai greu de influenţă, cercetarea silvică nu are altă cale de urmat, decât de a face eforturi mari, pentru a demonstra prin rezultate că este capabilă a soluţiona problemele puse nu numai de silvicultură, ci şi de unele domenii complementare, cum ar fi protecţia mediului, agrosilvicultura, agricultura, amenajările montane etc.

În context, linia strategică a staţiunii trebuie să fie cu rezultate ştiinţifice de mare veridicitate şi calitate în viaţa economică şi socială. Faptul presupune rezolvarea problemelor efective impuse de practică cu o competenţă deosebită şi într-un interval de timp cât mai redus. De aici rezultă cerinţa unei flexibilităţi tematice şi organizatorice deosebite, care comportă la rândul ei următoarele elemente :

- forţă de muncă de mare competenţă şi capacitate ridicată de adaptare;

- organizarea impecabilă a informării şi documentării;

- dotarea cu mijloace moderne de cercetare;

- asigurarea unei colaborări extinse şi eficiente prin structuri flexibile;

- posibilitatea unei verificări şi extinderi rapide a rezultatelor cercetărilor.

Modul cum se realizează dezideratele menţionate mai sus ţine de măsurile tactice adoptate. Se consideră momentul actual ca un punct hotărâtor în schimbarea atitudinii factorilor conducători ai cercetării silvice româneşti.

Coordonatele actuale ale silviculturii europene au la bază starea actuală a pădurilor, supuse unor fenomene de degradare şi regres :

- diminuarea riscurilor producerii unor noi dezechilibre, prin fundamentarea ecologică a alegerii speciilor;

- obţinerea unor arborete cu structuri apropiate de cele naturale;

- asigurarea unui echilibru între cerinţele ecologice şi cele economice.

În acest context, chiar dacă nu se dispune de rezultatele unei prognoze ştiinţifice fundamentale, pot fi formulate cu riscuri minime câteva din tendinţele orientării tematice a cercetărilor silvice:

- conservarea resurselor de gene, cu punerea în evidenţă prin culturi comparative a unor populaţii cu caracteristici deosebite;

- extinderea înmulţirii vegetative reclamate de penuria de materii de plantare din specii absolut necesare perpetuării şi stabilizării ecosistemelor forestiere;

- obţinerea unor descendenţi de mare productivitate din specii cu dezvoltare rapidă, în vederea preluării unei părţi din cererea de biomasă lemnoasă;

- obţinerea prin ameliorarea unor descendenţi din specii de mare capacitate de adaptare şi ameliorare a solului (ex. Alnus), pentru utilizări în împădurirea staţiunilor extreme (halde);

- dezvoltarea cercetărilor ecofiziologice complexe privind cauzele vătămării pădurilor, cu fundamentarea măsurilor de conservare şi reconstrucţie ecologică;

- introducerea în sistemul de supraveghere al stării pădurilor a tehnicilor teledetecţiei, inclusiv a celei satelitare şi utilizarea lor ca metode curente de cercetare şi producţie;

- extinderea cercetărilor privind importanţa ciupercilor de micoriză în menţinerea stării de sănătate a pădurilor, de reîmpădurirea zonelor afectate de uscare şi a staţiunilor extreme;

- extinderea cercetărilor în pădurile naturale existente încă pe teritoriul ţării noastre, în staţionare complexe, în vederea cuantificării efectelor protective ale pădurii. Aceste efecte trebuie evidenţiate cât mai repede, întrucât reprezintă surse financiare indispensabile unei îngrijiri şi conservări corespunzătoare a ecosistemelor forestiere;

- elaborarea de produse informatice care să depăşească faza de prelucrare a datelor şi să permită modelarea unor procese ecologice şi economice complexe, pe baza cărora să se facă simulări. Extinderea şi generaliza modelării şi simulării este o cerinţă de bază a diversificării instrumentarului ştiinţific. Lipsa acestor procedee condamnă cercetarea ştiinţifică la o atitudine contemplativă şi nu anticipativă, aşa cum s-ar impune în procesele decizionale.

În planificarea tematicii de cercetare trebuie să se ţină cont de faptul că deşi în actualele condiţii persistă cererea de rezultate imediate, cu caracter aplicativ, asigurarea continuităţii obţinerii acestora nu este posibilă decât plecându-se de la cercetări fundamentale. Deci ponderea acestora nu trebuie să scadă sub 40 % din volumul lucrărilor de cercetare.

Summary

Research Program of Experiment Station for Spruce Culture

The author shows research activity in 1992. The priority themes were: Ecological reconstruction of the woods undamaged by the game, treatment of the spruce stands in the region undamaged by the wind pheromones for the Lepidoptera which attack the cones of resinous species. An important research program deals with the structure and functionality of the natural spruce ecosystems.

In the future would be necessary to do some fundamental research regarding trophycal structure and the dynamic stability of the spruce forests.

Autorul: dr. ing. Radu Cenuşă, Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc

	Sus
Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.